Banca Centrală Europeană: O nouă criză

Măsurile de relaxare cantitativă lansate în urmă cu șapte luni de BCE par ineficiente în lupta cu deflația. Ba chiar au efecte secundare. Programul, în valoare de 1.100 de miliarde de euro, este menit să redreseze economia zonei euro şi să evite riscul unei spirale deflaţioniste și, potrivit planului inițial, ar trebui să dureze până în septembrie 2016. Discursul președintelui BCE, Mario Draghi, din Parlamentul European ne trimite către două ipoteze diferite însă. Suntem în pragul unei noi crize financiare, iar funcționalitatea uniunii monetare este șubredă. Draghi a creionat o perspectivă sumbră a situației economice din zona euro și anunță măsuri concrete: „BCE nu va ezita să acționeze dacă riscurile se vor amplifica iar perspectivele inflației pe termen mediu se vor înrăutăți mai mult decât anticipăm”. El a făcut aluzie la posibilitatea extinderii volumului, compoziției și a duratei programului prin care BCE creează euro pe care-i injectează în piețe.

Mai multă putere instituțiilor europene!

Deși indicatorii economici ai zonei euro din această vară sunt pe plus, datele nu sunt tocmai optimiste pentru această toamnă. „Proiecțiile noastre macroeconomice pentru septembrie indică o revenire economică slabă și o creștere redusă a inflației față de așteptările inițiale”, a adăugat Draghi. Acesta a sugerat că factorii principali ai acestor scăderi sunt regresele economiilor emergente, întărirea euro și reducerea prețurilor petrolului și produselor de bază. Doar timpul va putea spune dacă situația țărilor emergente este temporară sau permanentă și care sunt forțele care trag în jos prețurile produselor de bază, a precizat oficialul.  „Raportul semnat de cinci președinți”, ai cărui autori sunt și Draghi și președintele Parlamentului European Martin Schulz, subliniază discordanța dintre uniunea monetară a zonei euro și cadrul instituțional actual al acesteia. „Uniunea monetară are nevoie și de un centru politic care să poată lua decizii relevante pe plan fiscal, economic și financiar pentru zona euro, ca unitate și cu legitimitate democratică deplină”, a spus Draghi, reiterându-și suportul pentru crearea unei trezorerii a zonei euro. Potrivit unui raport al Comisiei Europene (CE), publicat în această vară, statele din zona euro ar trebui să acorde mai multă putere instituțiilor Uniunii Europene (UE), inclusiv să înființeze Trezoreria Europeană în următorii zece ani.

Criza, peste trei luni

În trei luni vom vedea care va fi amploarea unei crize financiare despre izbucnirea căreia cad de acord tot mai mulți analiști. Europa va fi afectată,  întrebarea e cât de mult și cu ce viteză. Varianta optimistă este aceea în care încetinirea economică va dura unul – două trimestre.  „Se pot tipări bani la infinit. Planul actual presupune crearea unei sume de 1.000 de miliarde de euro, dar aceasta poate fi crescută. O astfel de politică monetară are riscuri, banii aceștia ajung în piețele financiare și creează bule speculative. Tot procesul a avut o mare problemă: mecanismul de transmisie nu a funcționat, pentru că banii ajung foarte târziu și ineficient în economia reală. Riscul  este să creezi foarte mulți bani, ei să umfle prețul foarte mult la activele financiare, prețurile să se prăbușească pentru că au fost umflate artificial și să avem o nouă criză. Practic, să urce foarte mult prețurile pe bursă, fără o creștere egală în economie. Când prețurile cad pe bursă, ele determină o nouă criză în economia reală, care oricum nu a crescut foarte mult pentru că nu au ajuns bani acolo, pentru că acest mecanism de transmisie nu funcționează. Putem vedea din nou încetinire economică, șomaj în creștere”, a explicat, pentru Q Magazine, analistul financiar Radu Ciofu. El a precizat că, deși indicativii economici sunt pe plus în zona euro, aceștia au scăzut față de cum se plasau în primăvară, iar activitatea economică a încetinit. Ciofu este de părere că problemele din China vor fi simțite de Europa, iar dacă această țară, care este cel mai mare consumator de materie primă, își va continua declinul economic, automat va scădea prețul materiilor prime, determinând probleme economiilor emergente, cei mai mari furnizori de materie primă. Cum stă țara noastră? „România este cât se poate de ferită, relațiile noastre economice cu China și statele emergente sunt reduse, dar dacă Europa va fi afectată, ne va afecta și pe noi. Dacă se întâmplă ceva serios, nu scăpăm!”, a adăugat analistul.

Optimismul pesimist

România încă își afirmă optimismul privind zona euro. Dacă, inițial, termenul asumat politic de aderare era anul 2019, amânările demonstrează contrariul. Evaluările BNR arată că România ar putea atinge un nivel „decent” de convergenţă reală pentru aderarea la zona euro în 2022-2023, a declarat viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Bogdan Olteanu. El a subliniat că România este una dintre puţinele ţări din afara zonei euro care priveşte cu optimism adoptarea monedei unice. Anterior, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a sugerat că ţara noastră ar putea fi pregătită pentru aderare în 2029.