Bancherii pleacă „steagul ROBOR” în faţa senatorilor

Ordonanţa de Urgenţă 114, care instituie „taxa pe lăcomie”, a stârnit emoţii nemaivăzute în peisajul economic al României post-1989. Dar a generat şi o premieră istorică.

Citește și: Franța lui Macron: Waterloo înainte de Austerlitz

Am aflat, după intrarea în vigoare a reglementării, că Bursa de Valori s-a prăbuşit, că euro a urcat cumplit în raport cu leul. În premieră, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a lansat critici şi ironii dure la adresa unuia dintre iniţiatorii actului normativ – Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă.

Recunoscând că a adoptat o poziţie „foarte radicală”, probabil cea mai radicală din ultimii 28 de ani, Isărescu a mai arătat că un grup de 50 de economişti bine pregătiţi au semnat o lucrare laborioasă, în care evidenţiază efectele negative ale Ordonanţei.

De fapt, lucrurile sunt simple. Guvernul, ca orice guvern, a decis să aplice o taxă. Pe care o plătesc băncile. Dar numai atunci când indicele ROBOR depăşeşte 2%. Cât timp ROBOR e sub 2%, nicio bancă nu plăteşte taxa.

ROBOR e un indice calculat în funcţie de dobânzile din piaţa interbancară, acolo unde băncile schimbă bani între ele. Dar el măreşte (sau micşorează, după cum se mişcă) dobânzile pe care băncile le aplică în piaţa cealaltă, a creditelor acordate populaţiei.

Interesul clienţilor

Cu cât ROBOR e mai mare, cu atât o bancă va lua mai mulţi bani de la clientul său, pe care l-a împrumutat, indiferent dacă din piaţa bancară a ieşit în pierdere sau în câştig. Pe client nu-l interesează cât pierde sau câştigă banca din tranzacţiile cu alte bănci. Îl interesează, în schimb, şi îl afectează, atunci când îi creşte lui dobânda. În acel caz, banca înregistrează un profit.

Şi atunci vine Guvernul, reprezentantul clientului bancar, şi aplică băncii o taxă. O parte din banii pe care i-a câştigat să meargă la bugetul de stat.

Nu spune nimeni „bancherule, ştim că ai făcut blat cu ceilalţi bancheri, ca să crească ROBOR-ul şi să câştigi din creditare”. Mesajul eeste unul pozitiv – “când ROBOR-ul creşte, tu, bancherule, câştigi mai mult”. Şi când câştigi mai mult, trebuie să dai la buget o parte din acest câştig. Nu poţi, mă înţelegi, să ai acelaşi regim fiscal la ROBOR 3,5% precum ai avut la 1,5%.

Mediul bancar a izbucnit cu mesaje apocaliptice. “Moare Bursa, cade leul, băncile falimentează şi vor atrage după ele falimentul întregii economii”. Să nu cumva să-i atingeţi pe bancheri nici cu o floare, să nu le aplicaţi nici un leu taxă, pentru că atunci veţi suferi tot voi, guvernanţii, alături de contribuabilii pe care îi veţi trage după voi în această prăpastie.

Dialog instituţional

Dar nimeni, de la BNR sau din întreg sistemul bancar, nu a venit cu niciun studiu de caz, care să spună clar – „la ROBOR peste 2%, banca X va plăti Y taxă pe lăcomie şi acel Y o va duce la faliment, cu urmări dezastruoase pentru noi toţi”.

Acestea fiind datele problemei, cum putem rezolva problema? În democraţie, problemele se rezolvă prin dialog. Normal era ca supraveghetorul şi reprezentantul cel mai de seamă al sistemului bancar, şeful BNR, Mugur Isărescu, să explice poporului, instituţional, ce se întâmplă. De ce suferă leul şi Bursa, ce vor păţi băncile, ce vor păţi clienţii lor, ce pericole ne mai pasc.

Dar Mugur Isărescu nu poate vorbi simultan cu tot poporul, nu poate aduna 20 milioane de oameni într-un loc pentru a răspunde la întrebările lor, eventual folosind un megafon uriaş. Democraţia a inventat, pentru astfel de situaţii, o instituţie care se numeşte Parlament. Şi Parlamentul reprezintă poporul, acţionează în numele lui. Pune întrebări Băncii Naţionale în numele poporului.

Şi are la dispoziţie, în acest sens, comisii de specialitate, cum ar fi cea Economică şi cea de Finanţe-Bănci din cadrul Senatului.

Mugur Isărescu a fost invitat de mai multe ori la comisii. Până marţi, 12 februarie 2019, nu a venit. În spaţiul public am auzit şi multe motivaţii pentru aceste absenţe. Senatorul Daniel Zamfir, cel care a insistat cel mai mult pentru o discuţie instituţională cu şeful BNR, este “inginer” şi dă dovadă de “prea puţină decenţă”, s-a spus.

Deşi Zamfir nu făcuse invitaţiile ca “inginer” sau “indecent”, ci în calitatea sa de preşedinte al Comisiei Economice din Senat.

În sfârşit, la comisii

Marţi 12 februarie 2019, guvernatorul Mugur Isărescu s-a prezentat la comisiile reunite, împreună cu alţi membri din conducerea Băncii Naţionale a României. Unul dintre aceştia, prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a anunţat, în cadrul dezbaterilor, că modul de calcul al indicelui ROBOR ar putea fi schimbat.

„În 18 februarie ni se va prezenta, în cadrul Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), oportunitatea schimbării modului de calcul al ROBOR. Grupul de tehnicieni se întâlnesc zilnic și discută, urmând să vedem ce recomandări ne vor fi făcute”, a spus Georgescu.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, întrebase, în timpul discuţiilor, dacă nu ar fi potrivită o astfel de schimbare.

Democraţia a funcţionat. Sistemul bancar a venit în faţa parlamentarilor şi a admis că schimbarea poate fi făcută.