Biserica se delimitează de partidele care compromit valorile creștine prin discursul politic populist și xenofob. Aluzie la AUR

Întrucât în ultimele zile au apărut în presă speculații referitoare la cripto-alianțe ale unei formațiuni politice și grupuscule „ortodoxe” cu Biserica, care ar gira astfel formule ale excesului din discursul politic național pe anumite teme, pentru a lămuri poziționarea Bisericii „față de entități politice care îi parazitează prestigiul și își asociază din proprie și impură inițiativă numele trecător cu numele veșnic al Bisericii”, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a transmis o poziție de completă delimitare a BOR.

• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA

„Nimic nu e mai străin creștinismului real și Bisericii autentice decât instrumentalizarea credinței și a simbolurilor sale în cheie politică, orice culoare ar avea aceasta și oricât de seducător ar suna vocea sirenelor ei. 

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Foto: Basilica

Cele ale lui Dumnezeu sunt, prin firea lor, și așa trebuie să rămână, precum a spus Însuși Hristos, deplin separate de cele ale Cezarului. Ispita unirii lor conduce inevitabil la edulcorarea religiei și la butaforizarea politicii, ambele efecte fiind profund dăunătoare sănătății organismului social. Amestecarea lor nătângă a făcut deja prea multe victime în istorie, inclusiv în cea românească, și orice încercare de transgresare a graniței dintre ele s-a dovedit constant sortită eșecului moral și toxicului exces populist.

Cei ce îngână în lungi litanii politicianiste numele lui Dumnezeu, al țării și al Bisericii, ne pot face tuturor un imens serviciu, imposibil de ignorat în posteritate, slujindu-se onest de arhisuficientul instrumentar politic democratic, evitând atent luarea în deșert a numelui Domnului, cultivând decent memoria adevăraților eroi, urmând în toate pilda oamenilor exemplari care prin jertfă de sine au creat România modernă, călcând cu sfială pragul bisericii și evitând, pe cât posibil, fluieratul în ea. 

Confundarea programatică a (ultra)naționalismului zgomotos exacerbat și grav compromis ideologic cu patriotismul luminat și echilibrat de credința în valorile fidelității religioase, culturale și spirituale ale propriului popor, confiscarea populistă a nobilelor teme creștin-conservatoare rupte xenofob & filetist de contextul spiritual al Europei, nu fac decât să compromită aceste fundamentale teme, motiv pentru care Biserica dezavuează orice formă de exces apărută în marginea lor.

Biserica propovăduiește îndumnezeirea omului prin urmarea lui Hristos și clarificarea sa morală prin asimilarea mesajului curat al Evangheliei, nu rinocerizarea omului prin pervertire ideologică, denunțată lucid de toate spiritele mari și oneste care au reflectat la acest grav fenomen din modernitatea noastră târzie, traumatizată de două cumplite totalitarisme, ambele de sorginte socialistă și purtând masca binelui, ambele adversare ale autenticei credințe în Dumnezeu și ale realei libertății ca rod al acesteia.”, se arată în comunicatul asumat de Biserica Ortodoxă Română.

Glorificarea asasinilor

În ultimele zile, de la nivelul conducerii partidului Alianța pentru Unirea Românilor, prin diferite voci ale liderilor acesteia, au fost rostite în spațiul public declarații care au generat stupoare și revoltă.

De la comunicate prin care tema Holocaustului a fost numită „drept temă minoră”, până la elogii aduse de președintele de onoare al AUR, Călin Georgescu, unor personaje istorice precum Corneliu Zelea Codreanu sau mareșalul Ion Antonescu, condamnați oficial de statul român pentru crime de război, liderii AUR au stârnit un val de reacții prin care discursul lor a fost condamnat.

„Zelea Codreanu s-a luptat pentru moralitatea ființei umane”, a susținut luni, 31 ianuarie, la Antena 3, Călin Georgescu, desemnat președinte de onoare al Alianței pentru Unirea Românilor. El a mai spus că istoria a fost mistificată atunci când a pus pe seama legionarilor asasinatele împotriva lui Nicolae Iorga și Armand Călinescu.

Liderul AUR i-a catalogat drept „martiri” pe Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, spunând că „toți au făcut și fapte bune și altele mai puțin bune, pe care nu le pot comenta, dar istoricii trebuie să demonstreze acest lucru. Față de martiri nu pot să am păreri, dar sunt din istoria noastră și rămân în istoria noastră.”

Istoricul Dorin Dobrincu a explicat pentru Europa liberă că „într-o societate insuficient așezată, apar tot felul de indivizi care, fără a avea nici urmă de competență profesională, pretind că știu ce s-a întâmplat în anumite momente ale istoriei, propun personaje controversate ca modele de eroism și patriotism.” „Pentru acești oameni, istoricii par a fi invocați cu scopul de a le furniza argumente pentru prejudecăți, de a le susține ideologia și acțiunile. Există riscul ca acești oameni să folosească istoria ca suport propagandistic, pentru a-și susține agenda, pentru a se autopromova, pentru autovictimizare, pentru a răspândi frici și pentru mobilizare politică. Efectele asupra societății pot fi catastrofale, după cum știm și din propriul nostru trecut recent, dar și din ceea ce vedem în societățile contemporane cu regimuri iliberale, spre exemplu în Rusia lui Putin.”, arată istoricul.

Reacții și explicații

La o zi după declarațiile lui Călin Georgescu, „comunitatea academică din SNSPA” a transmis un comunicat prin care constata cu îngrijorare „o intensificare a prezenței în spațiul public și mediatic românesc a unui discurs ce încearcă să relativizeze și să cauționeze evenimente și actori politici condamnabili, ce aparțin unei istorii întunecate a României și a umanității.” „Este vorba despre lideri și actori politici recunoscuți pentru atitudini, decizii și acțiuni profund anti-democratice, extremiste, xenofobe și antisemite.”, a transmis Facultatea de Studii Politice și Administrative într-o comunicare oficială.

„Proliferarea unui astfel de discurs este nocivă pentru democrația românească și contrară direcției europene a României. Acesta nu își are locul într-o societate civilizată, care manifestă respect față de oameni, față de drepturile fundamentale ale omului și față de una dintre cele mai mari drame ale istoriei umanității, Holocaustul. Orice persoană publică are datoria de a respecta memoria milioanelor de oameni care au fost uciși în masă fără vină și de a avea un discurs public corespunzător, care să nu arunce în derizoriu această dramă a umanității. SNSPA condamnă ferm antisemitismul, rasismul în toate ipostazele și manifestările lor.

Remus Pricopie, rectorul SNSPA Foto Facebook

În calitate de Școală de guvernare, SNSPA face apel la toți actorii spațiului public românesc să dea dovadă de responsabilitate și de deferență față de trecut. Considerăm urgentă o reacție a societății civile, a comunităților academice, a organizațiilor profesionale și, bineînțeles, a mass-mediei. Negarea faptelor documentate istoric este un act de complicitate la crimele întâmplate în acei ani. La fel de nocivă este și indiferența față de aceste manifestări.

Considerăm cultivarea memoriei Holocaustului ca parte fundamentală a educaţiei democratice. Din acest motiv, nu putem ignora aceste declarații, pe care le condamnăm cu toată fermitatea.”, arată conducerea SNSPA.

Jurnalistul Cornel Nistorescu atrăgea atenția, într-un editorial publicat în Cotidianul, că în loc să se consolideze, AUR își dă în vileag slăbiciunile, „prejudiciind, din păcate, valori naționale și sentimente patriotice.”

„Prea multe nume și subiecte contradictorii folosite nedigerat, fără fundament și fără discernămînt nu fac decît să compromită idei și repere, atitudini și speranțe.

Din toate observațiile primite în public, AUR n-a reținut nimic. Ba aș zice că le-a înțeles pe dos, luîndu-și avînt împotriva curentului. Pe zi ce trece, AUR, în loc să își sistematizeze discursul, se dă în stambă, improvizează confuz și recurge la rețete periculoase.”, scrie jurnalistul.

Călin Georgescu împreună cu co președintele AUR, George Simion Foto: Facebook

Acesta demolează pur și simplu „anvergura” de lider politic, potențial „salvator” al țării, a lui Călin Georgescu care „cu noile sale evaluări istorice și filosofice nu face decît să completeze registrul amatoristic al lui George Simion.” anticipându-i celui din urmă „o intrare spectaculoasă în zid.”

Directorul Cotidianul povestește că a găzduit în urmă cu mai mult timp un interviu cu Călin Georgescu, pe care-l definește drept un „inginer aventurat în metafore, panseuri filosofarde și propoziții aproape mistice, urmate de metafore patriotice menite a gîdila persoanele sărace cu duhul.”

„În urmă cu un deceniu, am găzduit, la insistențele unui apucat, un interviu în Cotidianul. Era vorba despre o promisiune pentru un proiect de țară, despre hrană, apă și energie ca valori de bază ale conceptului. Nici vorbă de panseuri mesianico-politice și de racordări la istoria anilor 40. Interviul nu era nici sclipitor, nici tembel. Acoperea doar un subiect.

O vreme, Călin Georgescu s-a învîrtit în jurul temei economice, încercînd să se acrediteze ca un salvator de țară, ca un expert susținut de diverse forțe și organisme. Apoi a migrat spre zona politico-spirituală. Avea o singură condiție. Să fie crezut și numit prim ministru și atunci va arăta ce poate. Culmea, fără partid, fără echipă, Călin Georgescu a convins mulți ziariști să-l bage în seamă.

Din om în om, din amic în amic, din naiv în naiv, din fraier în fraier, în 10-12 ani, Călin Georgescu a făcut o colecție de susținători, chiar de admiratori. Mai nou, trage tare pe o componentă politico-filosofico-mesianică. La acest capitol, Călin Georgescu încropește la greu și produce în serie dume de inginer aventurat în metafore, panseuri filosofarde și propoziții aproape mistice, urmate de metafore patriotice menite a gîdila persoanele sărace cu duhul.”, scrie Nistorescu. Editorialul integral poate fi citit aici.

La rândul său, jurnalistul Dan Tăpălagă este de părere că liderii AUR, George Simion și Claudiu Târziu, „nu înțeleg nici în ziua de azi că nu pot face carieră politică din incitarea la ură etnică, din negarea Holocaustului și din glorificarea nazismului românesc nici măcar în clubul ciudaților Europei.”, pentru că „toate acestea sunt arme interzise, ocolite cu grijă de orice politician, conservator, populist sau suveranist, care înțelege totuși limitele discursului politic.” Foto: Mihail Oprescu, Q Magazine

„AUR a încălcat toate liniile roșii: a promovat violența de limbaj și folosirea violenței fizice, a glorificat figuri de criminali din istoria recentă sau a incitat la ură împotriva presei, Parlamentului sau altor instituții democratice, prin metode  de acțiune și propagandistice de sorginte fascistă.”, scrie dan Tăpălagă într-o analiză publicată de G4Media.

„Cei care îi numesc pe Corneliu Zelea Codreanu și pe Ion Antonescu eroi se plasează, din punctul meu de vedere, de partea celor care promovează negaționismul, antisemitismul și naționalismul în forma lui cea mai crudă. Codreanu și Antonescu au ucis oameni: români, evrei, romi, etc. A-i numi martiri este un act condamnabil, cel puțin din punctul meu de vedere. Atunci când vine din partea unui formator de opinii și conducător este un act iresponsabil și periculos. Din diferite motive, până în prezent m-am abținut de la a mă alinia celor care au acuzat AUR de extremism, antisemitism și negaționism. Dar atunci când Președintele de Onoare AUR se referă la Codreanu și Antonescu ca fiind martiri și eroi, atunci când în fapt se promovează reabilitarea a doi criminali, se întrece limita admisibilă chiar și în politică, AUR plasându-se clar în zona grupărilor politice extremiste, antisemite și negaționiste”, a reacționat Maximilian Katz, directorul Centrului pentru monitorizarea și combaterea antisemitismului în România.

Alexandru Florian, directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România, a transmis într-un punct de vedere pentru G4Media că Afirmatiile lui Călin Georgescu „reprezintă o mistificare a istoriei și o încercare clară de eroizare a memoriei unor lideri fasciști din istoria recentă a României.”

Alexandru Muraru, consilierul premierului pe probleme de xenofobie și antisemitism și deputat PNL de Iași arată că elogierea unui asasin dovedit, precum Corneliu Zelea Codreanu, fondator și lider ideologic a unei grupări politice teroriste – Garda de Fier – care a produs crime odioase – „sunt extrem de grave și ele sunt îndemn la violență politică, la reabilitarea unui fel de neacceptat de a face politică, și o încercare evidentă de revizuire istorică.”

„Prin aceste afirmații, se continuă efortul celor de la AUR de a inversa valorile, de a murdări și prejudicia adevărații eroi ai istoriei României, iar aceștia sunt înlocuiți în viziunea loc cu criminalii de război și liderii mișcărilor paramilitar-fasciste. Sunt afirmații care dovedesc și mai mult că, aderența la această formațiune extremistă din Parlamentul României, se bazează astăzi pe un consens al conducerii sale (lucru dovedit în numeroase ocazii), unde promovarea persoanelor fie condamnate, fie dovedit promotoare a asasinatului politic, a genocidului, a urii etnice și religioase, reprezintă o misiune de prim ordin politic.” este de părere Muraru.

Alexandru Muraru reamintește că Zelea Codreanu a fost el însuși un asasin, dar și lider al unei grupări politice extremiste care a produs cele mai multe crime în tot interbelicul românesc.

„Pe 25 octombrie 1924 a avut loc la Iași cea mai gravă crimă politică înregistrată în România de la asasinarea, în 1862, a primului ministru Barbu Catargiu şi până atunci. Codreanu, care la acel moment liderul Ligii Apărării National Creștine (LANC), l-a împușcat mortal atunci, pe treptele tribunalului, pe prefectul Iașului de la acea vreme, Constantin Manciu.
Corneliu Zelea Codreanu este, totodată, astăzi recunoscut de istorici ca fiind una dintre cele mai nefaste personalități în perioada interbelică, numele său este sinonim cu asasinatul politic, cu ura și cu crearea unei atmosfere de teroare pe străzile și orașele României. Acesta a condus o mișcare fascistă responsabilă pentru crime, violențe și numeroase incidente, îndreptate mai ales împotriva evreilor, dar și a oponenților politici, care a generat un climat de ură generalizată în societate și a făcut din asasinatul politic principala metodă de eliminare a adversarilor.”

Corneliu Zelea Codreanu și salutul nazist Foto: Historia

„Potrivit raportului final al Comisei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel, document oficial al statului român, recunoscut de toate parlamentele și președinții României după anul 2003, „Sub conducerea lui Codreanu, mișcarea a asasinat doi prim-miniștri în funcție (Ion Duca în 1933 și Armand Călinescu în 1939) și pentru uciderea altor miniștri din Cabinet și a unor personalități locale și naționale din sferele politică și culturală. Cu lupta lor împotriva ordinii stabilite, legată integral de lupta pe viață și pe moarte împotriva evreilor, violența Gărzii de Fier a culminat în 26 spre 27 noiembrie 1940 cu asasinarea a 64 de personalități conducătoare, apărători ai ordinii politice interbelice (inclusiv a unui fost prim-ministru) în închisoarea de la Jilava; cu uciderea a șase prefecți de poliție în aceeași noapte; cu scoaterea din casă, cu intenția de a-i omorî, a șapte conducători politici și ai siguranței interne (dintre care trei foști prim-miniștri); cu asasinarea brutală a lui Nicolae Iorga, de asemenea fost prim-ministru, și a lui Virgil Madgearu, fost ministru din partea Partidului Național-Țărănesc. Rebeliunea legionară din ianuarie 1941 a început tot cu un asalt asupra ordinii existente, personificată atunci de Ion Antonescu, și a fost desigur din nou legată în totalitate de atacurile împotriva evreilor, pentru care rebeliunea a fost un pogrom în care au murit cel puțin 120 dintre ei”, adaugă Muraru.