Bolojan, din nou la Paris

Președintele interimar Ilie Bolojan participă, joi, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai „Coalition of the willing” privind securitatea în Ucraina, care va avea loc la Paris.

• UNESCO: Libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin – a scăzut cu 10% din 2012
• Semne „bune” economia are: tot mai multe companii se închid
• Papa Leo XIV surprinde lumea catolicǎ. Fost imigrant ascuns în portbagaj, numit episcop în SUA
• Românii vor ca Ilie Bolojan să demisioneze. Sondaj
• La ce mai sunt bune cărțile?

Potrivit agendei, șeful statului ia parte la această reuniune începând cu ora 10:25 (ora României).

Săptămâna trecută, după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, președintele interimar Ilie Bolojan a fost întrebat care este principalul scop al Summitului de la Paris și ce progrese s-ar putea înregistra.

„Cel puțin în perioada următoare, vor continua discuțiile legate de acest plan pe care Europa îl susține pentru a-și consolida apărarea, inclusiv pentru a susține ca, după încetarea focului în Ucraina, la care sperăm să se ajungă cât mai repede, să existe niște condiții asiguratorii, pentru a avea o securitate care să fie asigurată pentru Ucraina. Și, deci, România, chiar dacă, așa cum am mai spus, nu vom trimite sub nicio formă trupe în Ucraina, va participa la aceste discuții, atât cele tehnice, care țin de zona militară, pentru că aceste aspecte care țin de planificări, de strategii, și care tranzitează, de exemplu, în România, au nevoie de datele respective, pentru ca Statul Major să fie informat cu ceea ce se are în vedere. Și vom participa la aceste discuții, așa am convenit și asta este poziția noastră”, a declarat Bolojan pe 20 martie.

Ilie Bolojan a participat pe 15 martie la reuniunea în format de videoconferință convocată de premierul britanic, Keir Starmer, unde a subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina și pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile și corecte.

„Coordonarea noastră strânsă în acest proces rămâne esențială. Am subliniat angajamentul României de a continua sprijinul pentru Ucraina și pentru eforturile de asigurare a unei păci durabile și corecte. O încetare necondiționată a focului este un prim pas către acest obiectiv, iar Ucraina trebuie să fie de acord cu aceasta”, scria Ilie Bolojan, pe platforma X, după reuniune.

Coaliția voluntarilor

Președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat, la 20 martie, organizarea unui summit cu liderul ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu aliații Kievului, pe 27 martie, la Paris, conform AFP.

„Vom avea un summit al coaliției voluntarilor”, a declarat președintele francez la 20 martie, la Bruxelles. „Obiectivul meu pentru joi este, în primul rând, să existe acolo un angajament reiterat și explicit și poate că un pic specificat cu privire la sprijinul pe termen scurt pentru Ucraina”, a afirmat Macron.

Acest nou summit, urmează unei prime întâlniri care s-a desfășurat la Londra la 2 martie 2025, precum și în contextul discuțiilor conduse de SUA cu Rusia și Ucraina, din 23-24 martie din Arabia Saudită, în vederea asigurării unui armistițiu limitat.

Emmanuel Macron și premierul britanic, Keir Starmer, încearcă să înființeze această coaliție a țărilor ce susțin Ucraina, după ce președintele american, Donald Trump, a demarat discuții directe cu Rusia luna trecută, cu scopul de a pune capăt războiului care durează deja de peste trei ani.

„Obiectivul ulterior este de a preciza diferitele niveluri de sprijin pentru Ucraina după pace, cel pentru armata ucraineană și eventual cel pentru desfășurare”, a declarat Emmanuel Macron, conform AFP.

Ideea unei „coaliții a voluntarilor” a fost enunțată prima dată de premierul britanic, Keir Starmer, după încheierea summitului informal de la Londra, din 2 martie, asupra susținerii Ucrainei și securității europene. La 15 martie, în cadrul unui alt summit virtual convocat de Regatul Unit, la care au participat 26 de țări și trei reprezentanți ai UE și NATO, premierul britanic a anunțat, că săptămâna viitoare, joi (n.r. 20 martie), șefii militari ai țărilor participante la apel se vor întâlni în Regatul Unit pentru a face progrese în ceea ce privește planurile pentru o posibilă desfășurare de trupe pe teritoriul ucrainean. Starmer a afirmat, de asemenea, că participanții la întâlnire au convenit să sporească în mod colectiv presiunea asupra Rusiei și să crească sancțiunile și restricțiile asupra economiei acesteia – cum ar fi înghețarea activelor financiare – pentru a-l „slăbi” pe președintele rus, Vladimir Putin, și a-l forța să vină la masa negocierilor, conform EFE.

În 20 martie, Keir Starmer a găzduit discuții cu aproximativ 30 de înalți oficiali militari din națiunile interesate de coaliție, spunând ulterior că „intenția politică” de garanții de securitate pentru Ucraina devine „realitate”, potrivit dpa și https://www.lemonde.fr/.

Summitul de la Paris din 27 martie 2025 are loc pe fondul unor alte reuniuni și întâlniri în diverse formate, pe aceeași temă, ce au avut loc în lunile februarie-martie, în contextul în care președintele american, Donald Trump, a anunțat, la 12 februarie 2025, că a vorbit telefonic cu președintele Putin și a ajuns la un acord cu Moscova pentru a începe „negocierile imediat”, cu scopul de a pune capăt războiului. În plus, administrația Trump a mai precizat că este concentrată în prezent mai mult pe China decât pe Rusia și că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare, conform Reuters.

Statele Unite au anunțat, la 25 martie, că au încheiat acorduri separate cu Ucraina și Rusia pentru garantarea siguranței navigației în Marea Neagră și un armistițiu parțial prin care cele două țări opresc reciproc atacurile asupra infrastructurilor energetice, conform agențiilor AFP și Reuters. De asemenea, Statele Unite vor contribui la restabilirea exporturilor ruse de cereale și îngrășăminte și vor continua să intermedieze discuții între cele două părți pentru a ajunge la o pace durabilă, a transmis Casa Albă. Ucraina și Rusia au acceptat să „asigure securitatea navigației, să elimine folosirea forței și să împiedice utilizarea navelor comerciale pentru obiective militare în Marea Neagră”, precizează președinția SUA.
În ce privește Ucraina, SUA se angajează „să susțină eforturile pentru schimburile de prizonieri, eliberarea civililor și revenirea copiilor ucraineni strămutați cu forța”, menționează, de asemenea, Casa Albă, care a emis două comunicate distincte, unul despre Ucraina și celălalt despre Rusia.