Bugetul lui Câţu: Datoria explodează, leul își pierde puterile

Proiectul de buget pentru 2020, publicat de Ministerul Finanţelor, conturează un peisaj macro-economic mai prost decât în anii anteriori, cu posibile consecinţe negative asupra standardului de viaţă al populaţiei.

Astfel, documentul prevede un deficit bugetar de 3,6% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceasta după ce actualul ministru al Finanţelor, Florin Câţu, a anunţat un deficit „în jur de 4%” pentru anul acesta, deşi nivelul aferent primelor 10 luni, „lăsat moştenire” de guvernarea PSD, era de numai 2,8%.

Astfel, în 2019 şi 2020, ar urma ca România să depăşească pragul de 3%, prevăzut în Tratatul de la Maastricht pentru ţările din spaţiul comunitar. Anul trecut ne-am situat la limită, 3%, iar o valoare peste prag nu a mai fost înregistrată din 2012, când deficitul s-a cifrat la 3,7%, conform Eurostat. Ba mai mult, în 2014 şi 2015, am înregistrat cote foarte mici, 1,2%, respectiv 0,6%.

Ca pe vremea lui Boc

Un alt element în actualul proiect al legii bugetului de stat care înrăutăţeşte situaţia faţă de perioada precedentă: plafonul propus pentru nivelul datoriei guvernamentale ca pondere în PIB este de 40% pentru anul 2019, şi 45% pentru 2020. Ar însemna o creştere 10 puncte procentale în doi ani. Un scurt istoric, păstrat, de asemenea, în memoria instituţiei de statistică Eurostat, ne arată că datoria guvernamentală a urcat, pe timpul guvernelor Emil Boc şi Mihai Răzvan Ungureanu, de la 12,3% din PIB în 2008 la 37% în 2012 (aşadar, am avut o triplare). Apoi, de când PSD şi aliaţii de la ALDE au preluat frâiele administraţiei publice, a urmat o majorare până la 39,2% în 2014, după care a intervenit o scădere până la 35% în 2018.

Vizita FMI la Bucureşti

Avocatul Gheorghe Piperea face o legătură între creşterea datoriei guvernamentale, cuprinsă în proiectul de buget, şi recenta vizită pe care oficialii Fondului Monetar Internaţional (FMI) au efectuat-o la Bucureşti.

„Având în vedere că PIB-ul României pe 2020 va fi mai mare de 225 miliarde de euro, înseamna că dl. Câțu ne va îndatora cu încă cel puțîn 22,5 miliarde de euro. Într-un singur an”, scrie Piperea, pe reţeaua de socializare Facebook.

„Cine poate furniza atât de repede o sumă atât de mare? FMI. De aia îi vedeți deja pe birocrațîi semi-importanți ai FMI amușinând pe la Bucureșți. De aia Câțu este andosat în continuare și de Orban, și de Johannis, și de Isărescu, deși Senatul l-a demis și deși toți trei sunt din ce în ce mai jenăți de ieșirile publice psihedelice ale personajului și de banii pe care îi încasează anual din conturi offshore, nedeclarate fiscal”, completează, ironic, avocatul.

Perspectivă căzută

În acest timp, agenţia de rating Standard & Poor’s a coborât perspectiva asupra României, de la stabilă la negativă. „Având în vedere că deficitul poate ușor depăși 3% din PIB și anul viitor, este posibil ca România să nu poată evita intrarea în procedura de deficit excesiv”, atenționează analiștii, amintind că acest s-a mai întâmplat în perioada 2009 – 2013, iar acum vine din nou o perioadă electorală. Această procedură se aplică ţărilor membre UE care depăşesc pragul de 3% şi cuprinde o serie de măsuri de redresare care trebuie puse în aplicare, în caz contrar fiind posibile sancţiuni mergând până la tăierea fondurilor europene.

De dimineaţă până seara

Economistul Cristian Socol consideră că bâlbele actualilor guvernanţi au provocat scăderea perpspectivei.

„Cum să nu scadă Standard & Poors perspectiva de rating dacă dimineață deficitul este 3,7% din PIB, la prânz este 4,1% din PIB, seara este 4,3% din PIB iar în documentele oficiale pui 4,4% din PIB?” – întreabă Socol, retoric, pe pagina sa de Facebook.

„Cum să nu scadă Standard & Poors perspectiva de rating dacă aseară plafonul pv ponderea datoriei guv in PIB ptr 2020 era de 45% din PIB iar azi dimineață a ajuns la 40% din PIB?” – continuă economistul. El arată că „analiza macroeconomică nu e un obiect de joacă, încrederea se câștigă greu și se pierde ușor”, apoi revine cu o întrebare. „Și dacă tot se încearcă a se da vina pe greaua moștenire, de ce Standard & Poors nu a redus perspectiva de rating în timup guvernării social democrate? Au acces continuu la toate informațiile fiscal bugetare, la fel precum au acces FMI, Comisia Europeană, BNR”, conchide Cristian Socol.

Vina aruncată pe PSD

Florin Câţu crede însă că modificarea perspectivei ratingului de către S&P „se datorează iresponsabilităţii politicii fiscale prociclice promovate în ultimii trei ani” şi afirmă că „s-a ajuns în această situaţie deoarece Guvernul anterior a ignorat toate avertismentele” primite de la agenţia de rating încă din luna februarie. „Sunt sigur că în următoarele luni până şi cei mai sceptici observatori se vor convinge că România a intrat într-o perioadă lungă de politică fiscală responsabilă”, a declarat ministrul Finanţelor.

Unde se duce euro

Decizia agenţiei internaţionale ar putea să ne coste. „Înrăutățirea ratingului va pune presiune pe costurile de împrumut și cursul de schimb, cu un leu care se va deprecia până la 4,85 de unități pe euro”, notează jurnaliştii de la publicaţia de specialitate Profit.ro.

O părere similară au analiştii de la divizia de cercetare a băncii UniCredit, care au spus, potrivit Agerpres, că înrăutăţirea perspectivei „ar putea pune presiune suplimentară pe cursul de schimb şi pe randamentele obligaţiunilor guvernamentale, deoarece în următoarele zile s-ar putea observa posibile vânzări de active”.

Luna recordurilor

Banca Naţională a României (BNR) afişează pentru miercuri, 11 decembrie 2019, un curs oficial de 4,7794 lei pentru un euro. La acest capitol, luna noiembrie, la începutul căreia a fost instalat Executivul condus de Ludovic Orban, s-a arătat una foarte agitată.

Euro a înregistrat, în acest interval de timp, nu mai puţin cinci recorduri istorice faţă de leu, începând cu o cotă de 4,7669 lei, la 14 noiembrie, şi culminând cu valoarea de 4,7808 lei, la 21 noiembrie. Aceasta după ce Florin Câţu acuzase, dar fără să prezinte dovezi, că predecesorul său în funcţia de şef la Finanţe, Eugen Teodorovici, a folosit „contabilitate dublă” pentru bugetul de stat.