Cap de afiș la G20

În timp ce agenda mondialistă duduia de îngrijorări la adresa lui Trump și Putin, singurii care par să fi plecat de la summit cu „sacii în căruță” sunt chiar cei doi.

Nu au lipsit momentele penibile

În avionul președintelui brazilian Jair Bolsonaro s-au descoperit 40 de kilograme de cocaină, în condițiile în care acesta a declarat „toleranță zero” față de traficul cu stupefiante.

Președintele Donald Trump s-a aflat pe lista scurtă, cu probleme, a Summitului G20, vizate fiind războiul economic dintre Statele Unite și China, ce „ar putea produce” o pagubă de 1,2 trilioane de dolari la nivel planetar – după cum au calculat specialiștii UE; în același timp, conflictul dintre Statele Unite și Iran. În rest, ar mai fi câteva fleacuri de rezolvat: niște plastic de colectat din oceane și de acordat un rol mai important femeilor în economie.

Theresa May i-a cerut președintelui rus să remită autorităților din Regatul Unit pe cei doi agenți GRU care au participat la încercarea de otrăvire de la Salisbury asupra fostului agent dublu Serghei Skripal și a fiicei sale, Yulia. La „photo op”, May a mimat scârba și a încercat să dea mâna cu Putin fără să îl privească.

Îndelung așteptata întâlnire Vladimir Putin – Donald Trump a început cu solicitarea unui jurnalist globalist către președintele american să-l roage pe omologul rus să nu se mai amestece în procesul electoral din SUA.

UE se declară îngrijorată

Jean-Claude Juncker, Președintele Comisiei Europene, și Donald Tusk, Președintele Consiliului, au reprezentat Uniunea Europeană la G20, la reuniune mai participând patru state membre ale uniunii care sunt și membre G20: Franța, Germania, Italia și Regatul Unit.

„Lucrăm îndeaproape cu SUA și Japonia, precum și cu China și alții, în ceea ce privește reformarea Organizației Mondiale a Comerțului și crearea unor condiții de concurență echitabilă”, a spus Juncker, care a făcut și un apel pentru ca statele G20 să se poarte „ca un grup unit”. Ideea lui Juncker este de a frâna avântul lui Trump prin reglementări care să interzică bilateralismul.

La fel ca și chinezii (cu care pretind că se află ei înșiși în război) și UE militează pentru multilateralism ca și sistem comercial. Uniunea Europeană este a doua cea mai mare putere economică din lume, reprezentând 21,4% din totalul mondial al produsului intern brut, în urma Statelor Unite, care reprezintă 24%.

„Scena globală nu poate deveni o arenă unde egocentriștii ar domina în unele regimuri, iar emoțiile naționaliste ar domina în termeni economici, fiecare țară având o responsabilitate nu numai pentru propriile sale interese, ci pentru ordinea mondială corectă și sigură”, a explicat și Donald Tusk. Evident, referirea îl viza tot pe Trump.

În viziunea lui Tusk, ordinea mondială nu poate fi decât cea liberală, progresistă, globalistă, orice altă formă înseamnă totalitarism și regres economic.

Tusk nu-l suportă nici pe Putin

Vladimir Putin a declarat înainte de summit, pentru Financial Times, că „liberalismul a devenit caduc”. Președintele rus a spus că „ideea liberală și-a depășit scopul, iar populația se opune imigrației, granițelor deschise și multiculturalismului”. A adăugat că: „Liberalii nu pot dicta nimănui ce să facă, așa cum au încercat să facă în deceniile recente.”

Putin a criticat-o pe Angela Merkel pentru că a admis milioane de migranți în Germania, dar a avut cuvinte de laudă față de Donald Trump, care a ridicat zidul de la granița mexicană pentru a opri migrația. Putin a criticat și impunitatea de care se bucură migranții în Europa și drepturile excesive ale homosexualilor.

Tusk a răspuns enervat: „Oricine susține că democrația liberală este depășită, susține de asemenea că libertățile sunt depășite, că statul de drept este depășit și drepturile omului sunt învechite… Ceea ce mi se pare foarte depășit sunt: autoritarismul, cultul personalității, domnia oligarhilor.” Ca să încheiem cu europenii, Jean-Claude Juncker mai avea pe agendă chestiunea schimbărilor climatice. Emmanuel Macron și Angela Merkel, pe de altă parte au avut o serie de întâlniri bilaterale cu alți șefi de state.

Restul a fost „America First”!

Donald Trump a pornit spre G20 cu Dow Jones la un maxim istoric față de 1938! Prima întâlnire a avut-o cu premierul nipon Abe Shinzo, gazda summitului de la Osaka. Dincolo de schimburile comerciale, industria auto, Trump a fost interesat să își lanseze „proiectul” – chestiunea nord coreeană.

Trump s-a întâlnit apoi cu prim-ministrul indian Narenda Mondi, evitând un război economic și cu acesta! New Delhi a stabilit tarife la 28 de produse americane la începutul acestei luni, ca răspuns la retragerea de către Washington a concesiilor comerciale de lungă durată către India. Ambii lideri au convenit, însă, că e mai convenabil să încerce să rezolve problemele survenite.

India a încetat să cumpere petrol din Iran, unul dintre furnizorii săi de top, respectând sancțiunile SUA, New Delhi fiind însă îngrijorată de securitatea aprovizionării cu energie. În balanță a atârnat greu și faptul că SUA și India au o bună colaborare în plan militar, după cum a declarat Donald Trump.

Iranul a fost al doilea obiectiv al lui Trump, astfel că a preferat să își păstreze „excelentele relații” cu India dacă aceasta va continua să boicoteze petrolul iranian.

Tot despre Iran a fost vorba și în cadrul întâlnirii președintelui american cu cancelarul german Angela Merkel. Mai exact, despre „temerile” privind armamentul nuclear din Iran, dar și din Coreea de Nord. Trump a invitat-o pe Merkel să țină Iranul sub presiune, orice ar însemna asta.

Pe urmă, Trump și Putin au discutat despre dezarmare, dar și despre relațiile comerciale bilaterale. S-a abordat chestiunea iraniană, dar și situația din Siria, Venezuela și Ucraina. Cei doi președinți au convenit să-și îmbunătățească relațiile; în acest sens, Vladimir Putin l-a invitat pe președintele Trump la Moscova, promițând și o paradă militară.

Următoarea întâlnire bilaterală importantă a fost între președintele Trump și președintele brazilian Jair Bolsonaro, cu care președintele american a abordat chestiunea Venezuelei. Evident, tot cu gândul la petrol.

Un summit care nu a rezolvat nimic

La summitul propriu-zis s-au abordat teme precum finanțarea dezvoltării prin credite a proiectelor de infrastructură, încurajarea participării femeilor la politicile economice și de securitate. Apoi, împiedicarea conținuturilor teroriste pe social-media.

O mare „realizare” pare să fie faptul că semnatarii Acordului de la Paris privind schimbările climatice au căzut de acord asupra ireversibilității tratatului semnat de toți, exceptând Statele Unite.

Arabia Saudită miroase a bani

Cea de a doua zi a debutat cu un dejun al prințului Mohammad bin Salman al Arabiei Saudite cu Donald Trump, delegațiile discutând chestiuni precum agresiunea Iranului (ce altceva?) și promovarea unei piețe solide a petrolului în pofida încercărilor Iranului de a „destabiliza piața”. Trump l-a felicitat pe prinț pentru deschiderea arătată în ceea ce privește respectarea drepturilor femeilor, pentru progresele economice și desigur, pentru faptul că se află pe lista marilor cumpărători de echipament militar american.

Trump s-a întâlnit apoi cu președintele turc, Recep Erdogan, reliefând că afacerile dintre cele două țări se cvadruplează, Trump plusând și cu o ofertă de echipamente militare. Ceea ce nu a stârnit interesul președintelui turc.

Și Putin s-a întâlnit cu Erdogan – care a remarcat că producerea de rachete comune, precum și transferul de tehnologie este o prioritate pentru cooperarea celor două țări. O altă parte esențială a cooperării ruso-turce fiind centrala nucleară Akkuyu. Lansarea primei unități de generare urmând în 2023.

China vs. SUA

China și-ar dori eforturi conjugate pentru păstrarea multilateralității, dar dorința președintelui Xi se lovește de noul sistem bilateral promovat de americani. Președintele Xi Jinping s-a întâlnit cu premierul Narendra Modi, cu președintele rus Vladimir Putin și cu alți lideri ai grupării BRICS în cadrul summitului G20 din Japonia, iar discuțiile s-au concentrat asupra opoziției față de politicile comerciale „unilateraliste” și „protecționiste” ale SUA.

China încearcă să construiască o puternică opoziție împotriva președintelui Donald Trump, care folosește comerțul și tarifele ca armă pentru a-și pune în aplicare politica „America First”.

Problemele politicilor „unilaterale” și protecționiste au fost discutate în detaliu la reuniunile liderilor din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud (BRICS) și Rusia, India și China (RIC). Putin s-a declarat împotriva acțiunilor unilaterale și sancțiunile nelegitime. A urmat bilaterala americano-chinezească, Trump – Xi Jinping. Președintele american a relatat că s-a împrietenit cu președintele Chinei și că ar dori să încheie un acord comercial „istoric” și „monumental” pentru ambele țări.

„Am convenit să nu mărim tarifele deja existente în timpul negocierilor. China a fost de acord ca, tot în timpul negocierilor, să înceapă să cumpere cantități mari de produse agricole de la agricultorii americani”, a relatat Trump.

Legat de Huawei, Trump a declarat că departamentul de comerț american se va întâlni în zilele următoare ca să examineze posibilitatea de a scoate firma de pe lista celor de la care companiile americane au interdicție de a achiziționa tehnologie fără aprobarea guvernului.

Trump, la o plimbare prin Coreea de Nord

De la Osaka, Donald Trump a zburat în Coreea de Sud, scriind pe Twitter că îl invită pe președintele nord-coreean să își strângă mîinile în DMZ (zona demilitarizată dintre cele două țări din pensinsula coreeană). Trump a subliniat că dacă nu ar fi ajuns președinte și nu ar fi reușit să se înțeleagă cu președintele Kim, cu care s-au simpatizat din prima clipă, la ora actuală s-ar discuta despre rachetele balistice.

Cel mai probabil, Trump nu urmărea nimic în Coreea de Nord, dorea doar să arate presei și lumii că se poate trata cu „dictatorul” Kim în privința dezarmării nucleare, ceea ce este însă imposibil cu Iranul.

Dacă tot era în Coreea de Sud, Trump și președintele Moon Jae-in au semnat o noua tranzacție comercială! Probabil, la fel de importantă ca și întâlnirea cu Kim Jong Un.

Oricum ar fi, Donald Trump a devenit primul președinte american care a intrat în Coreea de Nord, numind asta „o mare onoare”. Trump și Kim au vorbit în mod privat mai mult de 50 de minute, transformând ceea ce trebuia să fie un scurt schimb de replici într-o sesiune de negociere în care Trump a spus că ambele părți au fost de acord să „desemneze câte o echipă și să elaboreze detalii” în efortul de a pune capăt programului nuclear al Phenianului.

Trăgând linie și însumând, Trump nu se poate duce deocamdată în Venezuela după petrol, în schimb și-a deschis o linie de comunicare cu Vladimir Putin, cel care păzește petrolul. Același Putin care este și amicul iranienilor. Cu China, alt prieten al Iranului, jocul de-a șoarecele și pisica e în plină desfășurare, poate la un moment dat, chinezii vor arunca cartea iraniană pe masă. India nu mai cumpără petrol de la iranieni. Schimburile comerciale merg foarte bine și cu Germania, suficient de bine ca Angela Merkel să pună presiune pe iranieni. Și Arabia Saudită este bună în această luptă! Colac peste pupăză, până și nord-coreenii sunt mai deciși decât iranienii să abandoneze armele nucleare, deci iată că s-au preconstituit cadrele unei eventuale intervenții în Iran.