Sutele de mii de pelerini care se perindă între Iași, la moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, și București, la racla cu moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov, în marea lor majoritate săraci lipiți, lasă în urma lor sume inimaginabile.
Creştinii ortodocşi o sărbătoresc la jumătatea lunii octombrie pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Dacă în 2011, Iașiul a fost luat cu asalt de „doar” un sfert de milion de pelerini, anul acesta, când hramul Sfintei a căzut într-o zi de duminică, numărul credincioșilor sosiți în capitala Moldovei s-a ridicat la aproximativ 500.000 de persoane. Acesta este, de altfel, cel mai mare pelerinaj care are loc în România. Și cum sărbătoarea creștină a coincis cu „Sărbătorile Iașilor”, agitația, aglomerația și negoțul cu obiecte de cult religios, suveniruri și kitschuri pentru toate gusturile fac legea în orașul celor șapte coline. Pe lângă parohiile care își transformă „păstorii” în vânzători ambulanți pentru aproximativ o săptămână, micii întreprinzători și speculanții de ocazie, de întreaga afacere profită din plin Primăria Iașiului și hotelierii care își îngrașă conturile pe perioada evenimentelor.
Profituri de sute de mii de euro
După cinci zile aglomerate, în care oamenii s-au perindat prin curtea Mitropoliei ieșene pentru a se ruga la moaște, clericii trec la numărarea banilor. Astfel, numai din vânzarea lumânărilor se estimează că se adună, anual, în jur de 300.000 de lei, iar cutiile pentru donații, patru la număr, sunt golite pe durata pelerinajului chiar și de două ori pe zi. Un calcul simplu arată că dacă fiecare credincios care a trecut prin fața raclei a cumpărat o singură lumânare și a pus 5 lei în cutia milei, s-a strâns aproape un milion de lei. Adică în jur de 200.000 de euro. Icoanele, cruciulițele, mătăniile, cărțile și alte obiecte de cult religios înzecesc însă suma. La aceste venituri se adaugă donațiile din partea oamenilor de afaceri. E adevărat, o parte din încasări se duce pe cazarea și masa pelerinilor, dar și a preoților invitați, însă profitul adunat cu ocazia acestei sărbători rămâne unul considerabil.
Nimeni n-a ieșit în pagubă
La fel de bine se descurcă, cum spuneam, micii comercianți, mai mult sau mai puțin evlavioși. Cei 293 de negustori veniți în acest an la Iași pentru Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva şi-au umplut deja chimirul și se pregătesc acum de un nou asalt. Și anume Bucureștiul, pe 26 și 27 octombrie, cu ocazia Sfinților Dimitrie Izvorâtorul de Mir și Dimitrie Basarabov. Un alt calcul elementar arată că dacă fiecare dintre cei aproximativ 500.000 de pelerini prezenți la moaștele Sfintei Parascheva ar fi scos din buzunar câte 100.000 de lei (vechi) pentru cărți, iconițe și alte obiecte religioase, suma intrată în buzunarele comercianților s-a cifrat la zeci de miliarde de lei (vechi). În realitate însă, suma a fost mult mai mare. La rândul ei, Primăria Iașiului, care a închiriat anul acesta 6.688 de mp vânzătorilor ambulanți pentru montarea corturilor-tarabe, s-a ales cu cel puțin 600 de milioane de lei, fiecare comerciant fiind obligat să plătească o taxă de 27 de lei pe zi. De asemenea, toate cele 6 unități hoteliere din centrul orașului, inclusiv cele de patru stele (6 milioane de lei pe noapte!), au închiriat absolut toate camerele pe timpul pelerinajului. Vorbim de norocoși, căci au existat și ghinioniști sau oameni sărmani, fără posibilități, care nu au avut bani nici de pensiuni, nici de gazdă, și au ales să doarmă sub cerul liber sau în corturile amenajate de municipalitate.
Poporul român, printre cele mai religioase din lume
„The Global Index of Religiosity and Atheism”, sondaj realizat în 57 de țări, a arătat că românii se clasează pe locul 6 în topul celor mai credincioase popoare. Ghana, Nigeria, Armenia, Fiji și Macedonia sunt singurele țări din lume care au populații mai religioase decât România. Rugați să spună dacă sunt persoane religioase, dacă nu sunt persoane religioase sau dacă sunt atei convinși, 89% din români s-au autocaracterizat drept persoane religioase. De cealaltă parte, cel mai puțin religioase popoare sunt chinezii, japonezii, cehii, francezii și sud-coreenii. Nu mai puțin de 47 la sută din chinezi se declară atei. La nivel global, aproape 59 la sută din populația lumii este religioasă, iar una din cinci persoane crede în(tr-un) Dumnezeu, dar nu se declară adeptă a unei religii concrete. De asemenea, una din opt persoane se declară atee. Sondajul concluzionează că proporția credincioșilor care se văd astfel este mai mare în rândul creștinilor decât în rândul musulmanilor.
Averea Bisericii Ortodoxe Române
Biserica Ortodoxă Română înseamnă, pe lângă cei 16,9 milioane de credincioși (adică 89% din populația României, potrivit ultimului recensământ), peste 40.000 de hectare de teren arabil, circa 40.000 de hectare de pădure, pachete de acțiuni deținute la peste 15 companii din sectoarele hotelier, energetic, producția de vase de uz casnic, fabrici de cherestea, construcții, agricultură, firme de transport, edituri și tipografii. Patriarhul este capul unei Biserici cu structură piramidală, formată din Patriarhie, 6 mitropolii în țară, 10 arhiepiscopii, 16 episcopii, 161 de protopopiate, 11.102 parohii, 2.297 de filii (parohii mai mici), 423 de mănăstiri, 183 de schituri, zece metocuri (case de protocol), iar în străinătate, 3 mitropolii, o arhiepiscopie și două episcopii. În plus, Patriarhia Română a înregistrat în 2011 un profit de 6,6 milioane de euro, mai mult decât McDonald‘s România. Cifra e cu atât mai remarcabilă cu cât BOR finanţează un trust de presă care are 42 de licenţe radio, mai multe decât Pro-ul, o televiziune cu acoperire naţională (Trinitas), un ziar cu tiraj peste Adevărul şi o agenţie de ştiri.
De unde vin banii Bisericii
* 40.000 de hectare de pădure, evaluate la 400 de milioane de euro
* 40.000 de hectare de teren arabil, evaluate la 20 de milioane de euro
* 90 de milioane de euro, venituri anuale
* participații la peste 15 firme din sectoarele hotelier, media, energie, agricol, industria lemnului sau construcții
* 4,4 milioane de euro, conturile bancare la BCR ale Patriarhiei, a 6 Mitropolii şi a 10 arhiepiscopii
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
