Câtă prostie să existe în aparatul juridic al Guvernului Bolojan? Un avocat anunță că urmează mii de procese în instanțe

Fost membru al CSM, avocatul Adrian Neacșu se arată siderat de incompetența aparatului juridic de la Palatul Victoria, care filtrează și coordonează toate documentele pe care le aprobă Cabinetul consus de Ilie Bolojan. Și exemplică concret chiar cu cazul lui Crinel Nicu Grosu, pe care premierul a dorit să-l numească în funcția de șef al Corpului de Control al Guvernului, și pentru care, neîndeplinind criteriile legale, a schimbat legislația discret.

• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
• Nadia, Steaua României

Av Toni Neacșu: Maestrul Ion Cristoiu califică drept cea mai mare golănie postdecembristă vrăjitoria legislativă pe care a făcut-o Ilie Bolojan pentru a numi drept șef al corpului de control persoana pe care si-o dorea, Crinel Nicu Grosu.

Într-adevăr, acesta nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru acel post, așa că, noaptea ca hoții, prin OUG, au modificat criteriile, astfel încât să intre și șeful de tren Oradea-Budapesta, dacă Ilie Bolojan pe el și-l dorea.

Da, este un exemplu tipic pentru modul autoritar în care Ilie Bolojan își impune dorințele, călcând în picioare pentru asta orice principii sau reguli de legiferare transparentă.

Gafele și bâlbele care au însoțit această numire mă sperie însă mai mult, pentru că demonstrează câtă improvizație și prostie profesională există în Guvernul României.

Pe scurt, condițiile pentru numirea șefului corpului de control al Guvernului erau prevăzute într-o ordonanță de urgență dedicată, nr. 87/2020. Trebuiau modificate, pentru că preferatul lui Ilie Bolojan nu îndeplinea unul dintre criterii, adică experiența anterioară într-o funcție de control.

Zis (de Bolojan) și făcut (aparatul legislativ din Guvern).

Logica ne spune că acea condiție trebuia pur și simplu eliminată și atât. Ei bine nu, non-inteligența juridică din Guvern propune o variantă șoc: eliminarea completă a art. 5 din OUG, care prevedea toate condițiile necesare.

La 21 august 2025, Guvernul strecoară în cuprinsul unei ordonanțe de urgență prin care se acordau ajutoare de stat pentru închiderea minelor din Valea Jiului un nou articol care nu avea nici o legătură cu obiectul acesteia, abrogând cu totul art. 5. Adăugarea au făcut-o în ultimul moment, deși la Consiliul legislativ trimiseseră pentru aviz o variantă în care aceasta lipsea.

Nici o problemă, doar că în momentul în care Bolojan a vrut să-și numească pupilul pentru care tocmai modificase legea, singura minte juridică lucidă din Guvern, probabil, realizează că tocmai făcuseră o mare prostie: abrogând art. 5 cu condițiile de numire au abrogat și textul care prevedea că corpul de control e condus de un șef al corpului de control! Bolojan nu-l mai putea numi pe Crinel Grosu pentru că tocmai eliminase această funcție din aparatul Guvernului.

Așa că, panicat, la numai câteva zile distanță de prima modificare (28.08.2028), Guvernul modifică din nou legea, evident tot prin OUG, reintroducând jumătate din textul art. 5 pe care tocmai îl eliminaseră cu o săptămână in urmă (acum devenit art. 4/1).

Ei bine, eu sunt pur și simplu îngrozit de câtă prostie si incompetență juridică si de tehnică normativă există în Guvernul României, pentru că această incompetență pură a creat și camioanele de legi pe care Guvernul își angajează răspunderea (se modifică numai până acum peste 50 de legi în vigoare), iar de data asta fiecare eroare, fiecare scăpare juridică sau incoerență de tehnică legislativă ne va lovi direct în moalele capului, vor crea haos legislativ și mii sau zeci de mii de procese în instanțe.