Ce ar fi vrut Băsescu să ascundă?

1. La referendum, după ce Traian Băsescu a spus că are nevoie de numai un vot în plus, pentru a nu fi suspendat, și că nu se va întoarce la masa verde, după ce a văzut că are un număr prea mic de alegători, a încercat varianta boicotului. Acesta pretinde că a fost și este susținut în continuare de intelectuali.
Traian Băsescu și PDL au boicotat referendumul pentru că nu știau câți alegători mai au. Dacă numărul posibililor alegători s-a mai aflat, foarte puțini știu ”profilul” acestora.

Pe site-ul Madame Blogary scrie astfel: ”PDL stă ceva mai bine la votanții cu liceu și la cei cu școală profesională și stă absolut catastrofal în rândul votanților cu studii superioare, unde raportul este de aproape 5 la 1 pentru USL:

2. Dacă s-ar face o numărătoare, de câte ori Traian Băsescu a declarat că românii o duc greu din cauza crizei economice am ajunge la un număr enorm. Motivul real pentru care românii o duc rău sunt de fapt 2 lucruri spuse de ambasadorul SUA și Nicolae Văcăroiu, Președintele Curții de Conturi şi mecanismele ineficiente de anihilare a corupţiei.

Pe 25 octombrie 2012, Mark Gitenstein a declarat în cadrul discursului ”Priorități pentru România” că ”Evaziunea fiscală este atât de larg răspândită aici, în România, încât mărimea acestei evaziuni ar putea depăși nivelul bugetului de stat.”

De asemenea, Nicolae Văcăroiu a declarat că ”trebuie găsite mecanisme pentru ca cei care au furat, au luat bani și și-au făcut averi serioase să înceapă să dea înapoi societății. În domeniul achizițiilor situația este grea; trebuie făcut front comun și binînțeles că și Curtea de Conturi este extrem de exigentă și dură începând de acum, pentru că, după toate calculele, se fură prea mult!”

”Din 100 lei bani publici, 40% dispar pe diferite căi, ceea ce e o problemă. Sunt lucruri incredibile. Nu vă puteți imagina și nu am crezut în viața mea că ajung să văd astfel de fenomene, în care un primar, spre exemplu, plătește pentru centrale termice pentru patru școli în 2007, iar centralele nu au fost montate nici în 2012”, a mai declarat acesta.

3. În repetate rânduri Traian Băsescu și Emil Boc au declarat că Guvernul Tăriceanu nu a avut infrastructură. Însă realizatorul emisiunii a prezentat care este diferența între prețurile cu care se construiau autostrăzile în timpul Guvernului Tăriceanu și prețul din timpul Guvernului Boc.

În urma unei solicitări adresate de Antena 3, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a trimis o scrisoare prin care informează următoarele:

”Care este diferența de preț dintre contractul încheiat de CNADNR cu Bechtel în 2004 și cel modificat de Guvernul Boc?”

Valoare contract încheiat în 2004: 2,247 miliarde euro pentru 415 km de autostradă
Valoare Încheiată în 2010: nu a fost încheiat nici un astfel de contract
Valoare acord de modificare în 2011: 1,5 miliarde euro pentru 117 km de autostradă

”Care este costul actual al autostrăzii București Ploiești față de cel estimat în 2004?”

La nivelul anului 2004 costurile de proiectare și execuție erau apreciate la 350 de milioane de euro, respectiv 1,42 miliarde lei; estimat costuri la finalizarea lucrărilor în 2012: 2,5 miliarde lei.

4. Traian Băsescu nu și-ar fi dorit să aflați că așa zisele investiții ale Elenei Udrea, de 360 de milioane de euro sunt bani de la bugetul statului, mai ales că sunt total neprofitabile și că în continuare consumă bani publici.

Spre exemplu, telegondolele realizate în timpul mandatului Elenei Udrea au pierderi de energie reactivă chiar și atunci când nu funcționează, dar cablul de alimentare este sub tensiune.

5. Traian Băsescu nu ar fi vrut să știți că își plătește ”intelectualii” și ”politicienii” ca să laude regimul Băsescu.

Un exemplu ar fi ”intelectualul” Sorin Ioniță care a fost numit de președintele Băsescu, membru în Consiliul de Conducere al ICR începând cu 25 august 2009. Deși legea ANI prevede ca orice demnitar al statului să-și facă publică declarația de avere, domnul Sorin Ioniță nu a făcut acest lucru.

6. Președintele nu ar fi vrut să știți că aceşti intelectuali au boicotat interesele României în Europa.

Horațiu Pepine a publicat un articol în Deutsche Welle în care scria următoarele: Eurodeputații români nu doar că au mutat propria gâlceavă la Strasburg, dar au părut să exporte, în instituțiile europene, sistemul numirilor politice. Ultimul episod care a lăsat o impresie stingheritoare este votul împotriva candidaturii lui Leonard Orban la un post în Curtea Europeană de Audit. Aritmetica votului arată că votul deputaților români din grupul PPE, adică militanții PDL, au condus la un aviz negativ pentru candidatul României.