Ce înseamnă Ziua Culturii Naționale? Câteva răspunsuri, de la oameni simpli, la președintele țării

Din 2011, la 15 ianuarie sărbătorim anual Ziua Culturii Naționale. Dincolo de evenimente, festivități (și festivisme) sau declarații publice, care este sensul, conținutul și atractivitatea culturii naționale pentru românii de astăzi?

• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
• Nadia, Steaua României

Q Magazine a întrebat cel mai mare grup editorial din România ce a făcut de-a lungul anului 2021 pentru cultura română. Cifrele sunt uimitoare și arată că poporul jignit adesea ca fiind „cel care folosește cel mai puțin pasta de dinți” din Europa, CITEȘTE! (aici)

„Ziua Culturii Naționale li se pare unora (ca și Academia) de prisos, un fel de reminiscență sentimentală a unui trecut fără rost, menit, pentru anumiți contemporani grăbiți, să fie scos din memoria colectivă”, spunea Președintele Academiei, Ioan Aurel Pop.

„Alt păcat al zilei de 15 ianuarie – când, totuși, a venit pe lume expresia cea mai profundă și deplină a spiritului românesc – este chiar celebrarea culturii. Pentru unii, cuvântul cultură provoacă reacții bizare, similare celei exteriorizate cândva de un lider interbelic de tristă amintire.

Ce să mai facem azi cu această noțiune și cu al său conținut cândva sfânt, din moment ce, de o vreme, urcă tot mai mult și mai sus pe scara socială inculții, semidocții, grobienii, tupeiștii, șarlatanii, aroganții, delatorii, noii îmbogățiți, sfidătorii bunului simț?

Ce mai obținem azi prin cultură? Cultura a rămas un fel de apanaj al învățaților naivi, al pasionaților de valori consacrate, atât de contestate astăzi. Cine vorbește acum de valorile și de virtuțile tradiționale, care au făcut faima lumii de odinioară și care au adus societatea pe culmi ale civilizației, este repede declarat paseist, retrograd sau naționalist.

În fine, sărbătoarea culturii noastre mai cuprinde în numele ei un cuvânt odios, anume adjectivul națională. Cultura românească este (sau era, până nu demult) națională, deoarece este produsul sevei spirituale a acestui popor român, coagulat la un moment dat într-o formă de unitate superioară numită națiune. Azi, națiunea este aproape prohibită de unii, acuzată de cele mai mari rele din istorie, diabolizată chiar, ca și cum adepții ei – mari spirite ale umanității dintre secolele al XVI-lea și al XX-lea – ar fi plănuit să ducă lumea spre pieire.” Discursul integral poate fi citit aici.

Dragoș, preot, 47 ani

1. Teatru, muzică, coregrafie.
2. Primii care îmi vin în minte rapid, deși în mod nedrept față de alte personalități:

– tenorul Teodor Ilincăi (m-a impresionat în opere și concerte)

– actorul Marcel Iureș (pentru jocul lui și minunata experiență a Teatrului Act)

– filozoful și scriitorul H.R. Patapievici (un orator de excepție).

3.  Orice valoare culturală promovată este un câștig. În special pentru „consumatorii moderați” de cultură, care s-ar bucura  mai mult de ea dar nu prea au timp, mijloace sau anturaj favorabil pentru o informație sau o experiență culturală.

Cristina, psihoterapeut și coach de carieră, 38 ani

1. Teatrul face atât frecvent cât și periodic parte din viața mea – sunt și actor amator în spectacole de teatru și improvizație. Să fac cursuri de teatru și apoi să joc a fost una dintre cele mai bun decizii pe care le-am luat vreodată, și începutul vindecării mele pe plan personal. Când pot, merg și la teatru ca spectator. Pe lângă job full time am și o fetiță mică, așa că mă mândresc că am reușit să ajung la spectacolul „Visul american” la Teatrul de Comedie, cu Tudor Chirilă. Îmi doresc să găsesc bilete și la „Tatăl”, cu Victor Rebengiuc, la Teatrul Bulandra.

2. Tudor Chirilă. Îl admir pentru implicarea lui constantă în problemele sociale, pentru tăria de a spune mereu ce gândește și pentru calitățile actoricești.

Radu Almășan. Îl admir pentru consecvența și ambiția de a o lua de la capăt (a demarat Bosquito în România, a plecat în SUA unde a fondat Madame Hooligan, apoi a revenit în România și a restartat Bosquito), dar și pentru vocea impecabilă și dicția curată.

Bogdan Stamatin. Nu știu dacă este deja o personalitate, dar ar trebui să fie: este manager cultural în Câmpulung Moldovenesc, anterior a fondat și coordonat timp de șase ediții Festivalul de film comparativ Câmpulung Film Fest, a fost fotoreporter în presa bucureșteană, a făcut design grafic, a locuit și studiat în Spania, Danemarca, Franța și India. Când a plecat la 18 ani din Câmpulung, și-a jurat să nu se mai întoarcă niciodată. Astăzi e cetățean de onoare al orașului.

3. Aș modifica puțin întrebarea în „ce merită promovat pentru ca oamenii să consume mai multă cultură românească de calitate?”. Și aș răspunde că merită promovată toată cultura. Pe toate căile. Poate chiar până la refuz. Pentru că avem nevoie de ea ca de aer. Cred că, odată ce cultura ne intră ușor-ușor sub piele, curiozitatea va începe să fie din ce în ce mai stimulată, iar educația va începe să își facă simțită creșterea.

Simona, asistent manager, 41 ani

1. Gastronomia, mâncăruri tradiționale (sarmale, salată boeuf, piftie, ciorbe, mici, mămăligă cu brânză și smântână). Apoi obiectele tradiționale, am câteva costume  populare de la bunica, și îmi place să port ie la diferite ocazii. Arborez steagul de Ziua națională. Îmi place să vizitez târgurile de produse tradiționale și să asist la evenimente cu dansuri și cântece populare.
2. Maia Morgenstern, pentru toată activitatea ei. Christina Ioana Chicet Macoveiciuc (blogul Prințesa urbană), pentru cărțile ei pentru copii, grupul Educație cu blândețe, pentru idei și inspirație. Chris Simion-Mercurian, m-au impresionat povestea ei personală și proiectele ei.
3. Cred că ar trebui promovate în continuare obiceiurile și tradițiile, pentru a nu se pierde și a fi cunoscute de copii și tineri.

Mario, artist liric, 52 ani

1. Muzică, coregrafie, spiritualitate/cultura religioasă, literatură. Periodic: obiceiuri și tradiții, și arhitectură.

Dan Puric în spectacolul Călătoria Foto Florin Ghioca, TNB

2. Ioan Aurel Pop, un model de intelectual român cu rădăcini tradiționale și spirituale românești bine înfipte, care se străduiește să ridice nivelul cultural și să conserve cultura românească în educația și creșterea generației contemporane; Dan Puric, pentru talentul său scenic și oratoric, pentru darul de a explica  prezența lui Dumnezeu in viața de zi cu zi și de a reaminti atât generațiilor mai vârstnice cât și celor contemporane trăsăturile și calitățile neamului românesc, pentru credința lui și dragostea de țară de-a lungul istoriei; Virgil Scripcariu, artist plastic și om de artă, pentru ardoarea cu care dă mai departe generațiilor tinere tradițiile românești la Muzeul-Atelier Școala de la Piscu.

3. Trebuie promovată lirica și jurnalistica eminesciană (pentru a realiza care este reala scară valorică pe plan spiritual și cultural, și tradiția cântului coral românesc atât de operă cât și cameral.

Rosana, corporatistă, 41 ani

1. În afara țării (Spania), românii participă la târguri de artizanat cu produse românești, mai ales gastronomie și îmbrăcăminte. De asemenea, este foarte răspândit portul tradițional, mai ales la biserică, la restaurantele românești, la petreceri cu ocazia zilei naționale.
2. Ion Luca Caragiale, Nadia Comăneci, Simona Halep, Mihai Eminescu.
3. Bucătăria românească ar trebui mai mult promovată, și portul tradițional.

Maria, inginer construcții, 44 ani

1. Lucrez în protejarea și conservarea patrimoniului imobil. Mi-aș dori educație și modelarea mentalității astfel încât să ajungem, cândva, să ne ocrotim monumentele.

Cred cu tărie că produsul românesc a devenit o raritate, de aici și frecvența redusă a utilizării sale în viață cotidiană.

Revitalizarea și supraviețuirea pe piața timișoreană a unui produs tradițional românesc este o luptă pe care o pierdem din start, neavând educația necesară pentru a îl aprecia și a-l promova, astfel că el rămâne adesea un produs de nișă. Personal, folosesc produse gastronomice și de design românești, locale și regionale. Cred că suntem totuși norocoși că tradiționalul/ artizanalul contemporan își face loc printre produsele de masă.

În Timișoara au devenit un trend evenimentele locale cu muzică și prezentare de artizani (producători locali), organizate în zone verzi. Avem și Festivalul Inimilor și Festivalul Național Concurs „Mariana Drăghicescu”. Cât despre expoziția Brâncuși de anul trecut… eu aș fi stat la ușa să-l întreb pe fiecare vizitator ce a simțit acolo. Evenimente culturale au fost anul trecut (în cadrul Timișoara Capitală culturală europeană). Se încearcă, nu zic, dar destul de slab. La Herculane Project, de exemplu, au fost foarte puțini oameni în sală – legat de o problemă națională de fapt! E foarte mult dezinteres, multă birocrație, lipsă de viziune și de educație.

Personal consum teatru, în special la Auăleu, uneori merg la Teatrul German si Maghiar, arareori la Teatrul Național, iar la Filarmonica Banatul mai des decât la Opera Română.

2. Tudor Gheorghe, pentru că nu-i altul care să-ți atingă sufletul de român ca el, Christine Cizmaș, suflet de artist, omul care a creat și duce în jurul ei o lume, prof. univ. dr. Marcel Tolcea, pentru grija dumnealui față de limba română.

3. Tradițiile, poate așa nu ne vom pierdem identitatea.

Antonia, elevă de liceu, 18 ani

1. Produse culturale care fac parte frecvent din viața mea sunt teatrul, arhitectura, muzica și gastronomia.

2. Regina Maria. O admir pentru implicarea ei în Primul Razboi Mondial, patriotismul ei e o sursă de inspirație pentru mine. Victor Rebengiuc și Marius Manole. Îi consider actori desăvârșiți și îmi face plăcere să îi urmăresc pe scenă.

3. Cultura românească de astăzi merită promovată mai mult, în special muzica, de diferite genuri. Cunosc mulți artiști care nu sunt populari, deși sunt foarte buni în ceea ce fac, dar nu sunt promovați îndeajuns.

Andrei, consultant financiar, 34 ani

1. Apreciez bucătăria românească, gătesc tradițional și mă axez pe cât posibil pe produse românești. Spectacolele live de stand-up comedy sunt delicioase. Muzica românească, fie ea și modernă ,mă face să mă simt acasă, în orice colț al lumii m-aș afla.

Medicul Leon Dănăilă. Foto Mihail Oprescu

1. Paul Olteanu, Master Trainer & Coach-proiecteaza și livrează cursuri și ateliere în psihologie și neuroștiință pe diverse teme. Leon Dănăilă, medic primar neurochirurg, profesor universitar și politician. Iubirea, devotamentul și loialitatea lui față de oameni este la un alt nivel, universal.
2. Radu Paraschivescu (prozator, traducător, jurnalist și redactor de carte. Are un aer aristocrat, este inteligent, are un limbaj academic extraordinar, iar cărțile lui sunt un deliciu).
3. Conservarea identității culturale românești, valorificarea tradițiilor și a patrimoniului cultural pot servi și ca factor de atracție turistică. b) Sprijinirea economiei locale – Păstrarea și promovarea meșteșugurilor tradiționale, a gastronomiei specifice, poate sprijini economia locală prin dezvoltarea turismului rural și creșterea cererii pentru produsele și serviciile locale.

Stelian, inginer software, 47 ani (locuiește în Germania)

1. Răspunsul meu onest este „zero”, pentru că de peste 20 de ani este zero, încerc să mă adaptez culturii din Germania, mariajului cu o poloneză, etc. Contactul meu cu lumea culturală românească s-a redus substanțial, iar în ultimii 14 ani (de când locuim la Berlin și parțial la Cracovia) nu am consumat aproape nimic din ce a produs cultura românească. Inclusiv la cărți m-am axat mult pe engleză și germană. Înainte însă obișnuiam să consum, ca presă culturală, Dilema Veche, Idei în dialog, spre exemplu.

1. Pot să spun doar ce m-a încântat acum 15-20 de ani: o personalitate pe care am admirat-o a fost Andrei Pleșu, pentru jovialitatea lui, inteligența vie, a părut mereu un om foarte echilibrat, ceea ce pe mine m-a impresionat. Și Liiceanu și Patapievici mi-au marcat tinerețea, însă la ei am perceput o anumită încruntare, o sforțare, ceea ce m-a îndepărtat întrucâtva.
2. E o întrebare foarte bună, și se aplică tuturor culturilor. Personal găsesc din ce în ce mai puțini tineri care pot suporta o conversație despre cărți sau activități culturale. Recunosc, chiar și eu (în afară de citit) consum puțină cultură, merg rar la teatru.
3. Aș promova metode prin care tinerii să fie încurajați să meargă la câte un concert, să citească, așa cum făceam și noi în facultate, mergeam la operă, la Sala Radio, la Ateneu… În zilele noastre ar trebui făcută poate o publicitate agresivă culturii, cititului, care din păcate, văd și la nepoții mei din țară, a pierdut enorm din relevanță.

Ce spune președintele țării

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis luni, un mesaj cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, în care subliniază că „peste generaţii, opera eminesciană reprezintă o moştenire nepreţuită lăsată nouă şi care pune în evidenţă rolul culturii în evoluţia spre modernitate a societăţii noastre”.

Mesajul a fost prezentat de consilierul prezidenţial Sergiu Nistor – Departamentul Cultură, Culte şi Minorităţi Naţionale, în cadrul sesiunii festive organizate de Academia Română.„

„Prin instituirea Zilei Culturii Naţionale pe 15 ianuarie, cinstim opera şi contribuţia excepţională a lui Mihai Eminescu la identitatea naţională şi la cultivarea limbii române ca element central al patrimoniului nostru cultural. Peste generaţii, opera eminesciană reprezintă o moştenire nepreţuită lăsată nouă şi care pune în evidenţă rolul culturii în evoluţia spre modernitate a societăţii noastre, un proces care s-a inspirat din valorile occidentale şi care, printr-o fericită îngemănare cu spiritualitatea şi tradiţiile poporului român, a stat la baza împlinirii idealului unităţii noastre naţionale”, transmite preşedintele.

Klaus Iohannis arată că atunci când de ziua naşterii „omului deplin al culturii româneşti”, cum îl caracteriza Constantin Noica pe Mihai Eminescu, omagiem însăşi Cultura, arătăm cât de important este rolul implicării personalităţilor din acest domeniu în dezvoltarea societăţii noastre.

„Zeci de ani în perioada comunistă cultura a fost ascunsă sub o pătură urâtă şi grea de ideologie şi propagandă, limba română a fost pusă cu forţa în slujba textelor închinate dictatorilor, tradiţiile seculare au fost manipulate ori marginalizate sau chiar interzise. Cu toate acestea, reperele culturale autentice nu au încetat să dea rod şi să hrănească speranţa în revenirea la libertate, la o societate a promovării valorilor şi a cultivării dialogului intercultural. Faptul că românii de pe ambele maluri ale Prutului cinstesc astăzi, împreună, cultura, tradiţiile şi limba din care ea şi-a tras seva puternică reprezintă rodul jertfelor şi al luptei pentru democraţie, fiind totodată dovada triumfului libertăţii, al rezistenţei şi al solidarităţii prin şi pentru cultură”, accentuează Iohannis.

Şeful statului afirmă că fundamentele constituirii şi progresului naţiunii, de la cucerirea independenţei şi Marea Unire la parcursul ţării noastre spre integrarea europeană şi nord-atlantică, nu ar fi fost posibile fără contribuţia elitelor şi a personalităţilor culturale, operele lor conferind legitimitate prezenţei noastre în marea familie a Uniunii Europene, unde astăzi “suntem parte a unui spaţiu politic guvernat de respectul drepturilor fundamentale ale omului, printre care un loc central îl ocupă libertatea de creaţie şi liberul acces la cultură”.

„Cultura rămâne de o relevanţă deosebită pentru întregul proiect european. Dialogul intercultural, mişcarea liberă a creatorilor, diversitatea expresiilor culturale, recunoaşterea internaţională a valorii creaţiei contemporane, ca şi cea a bogăţiei patrimoniului nostru cultural sunt consecinţe benefice ale apartenenţei României la Uniunea Europeană. Activităţile industriilor culturale şi creative au înregistrat o creştere semnificativă în ultimii ani, contribuţia lor la produsul intern brut rivalizând cu cea a unor ramuri importante ale economiei”, mai transmite preşedintele.

De Ziua Culturii Naţionale, Klaus Iohannis îndeamnă autorităţile „să sprijine mediul cultural, public şi privat şi să acorde importanţa cuvenită educaţiei şi culturii în formularea strategiilor lor. Implicarea cetăţenilor în viaţa culturală este strâns legată de angajamentul civic şi democratic al societăţii”.

„Îi felicit pe cei care slujesc Cultura în toate formele sale şi le mulţumesc pentru devotamentul lor, adesea neobservat şi de multe ori insuficient apreciat. Astăzi, când sărbătorim Cultura, ne amintim că prin artă şi creaţie clădim o societate liberă şi inclusivă pentru generaţiile viitoare”, se mai arată în mesajul preşedintelui României cu prilejul Zilei Culturii Naţionale.