CE va verifica statul de drept în Polonia. Critici, dar nu și sancțiuni

Decizia a fost luată după o serie de măsuri controversate luate de noua putere conservatoare. În primele sale săptămâni de guvernare, PiS eliminat a eliminat prevederile IVF (fertilizare in vitro), iar printre legile aflate acum pe agenda parlamentului se numără câteva foarte controversate, precum cea antiterorism, care conține reglementări ce ar limita libertatea de circulație și de exprimare.

În urmă cu o săptămână, președintele Duda a promulgat o lege ce limitează puterile Tribunalului Constituțional și permite blocarea deciziilor pe care această instanță le-ar lua împotriva noii puteri. De asemenea,  parlamentarii polonezi au aprobat pe 31 decembrie un controversat proiect de lege prin care mandatele conducerilor și consiliilor de supraveghere ale posturilor publice de radio și televiziune încetează cu efect imediat.  Reglementarea din 31 decembrie asigură conservatorilor polonezi controlul asupra mass-media publice, deoarece prevede că ministrul ministrul finanțelor are competența de a-i numi și de a-i revoca pe șefii acestor canale, aleși până acum pe bază de concurs organizat de Consiliul Național al Audiovizualului.
Modificările legislative au fost adoptate în pofida avertismentelor mai multor oficiali europeni care au atras atenția noii puteri de la Varșovia că riscă să încalce statul de drept prin aceste decizii.
Comisia de investigație, al cărei dosar include aspecte legate de statul de drept, urmează să fie  condusă de prim-vicepreședintele Frans Timmermans. Ar fi prima dată când Comisia va folosi acest tip de proceduri de audit, adoptate în 2014.

Ce presupune procedura declanșată
Procedura care i se va aplica acum Poloniei, cea a mecanismului pentru consolidarea statului de dret în UE, a fost adoptată în martie 2014, după ce Ungaria și România au fost acuzate că au luat măsuri ce încalcă statul de drept. Este vorba de un cadru ce permite Comisiei să identifice o soluție împreună cu statul membru vizat, pentru a preveni apariția unei amenințări sistemice la adresa statului de drept de natură să devină un „risc clar de încălcare gravă” ce ar putea declanșa aplicarea articolului 7 din Tratatul UE. În cazul în care există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept dintr-un stat membru, Comisia poate lansa o „procedură prealabilă procedurii prevăzute la articolul 7”, inițiind un dialog cu statul membru respectiv.
Procesul are trei etape:
Evaluarea Comisiei: Comisia va colecta și va examina toate informațiile relevante și va stabili dacă există indicii clare ale unei amenințări sistemice la adresa statului de drept. În cazul în care, în urma acestei evaluări, consideră că există în mod real o situație de amenințare sistemică la adresa statului de drept, Comisia va iniția un dialog cu statul membru vizat prin trimiterea „avizului său privind statul de drept”, care va constitui un avertisment pentru statul membru, și justificarea motivelor sale de îngrijorare. Comisia va da statului membru vizat posibilitatea de a răspunde.
Recomandarea Comisiei: într-o a doua etapă, cu excepția cazului în care chestiunea a fost deja soluționată în mod satisfăcător, Comisia va emite o „recomandare privind statul de drept” adresată statului membru. Comisia va recomanda statului membru ca, într-un termen stabilit, să rezolve problemele identificate și să o informeze cu privire la măsurile luate în acest scop. Comisia își va publica recomandarea.
Monitorizarea și aplicarea unuia dintre mecanisme, de prevenire sau sancțiune. Comisia va monitoriza măsurile adoptate de statul membru ca urmare a recomandării. Dacă nu se ia nicio măsură satisfăcătoare în termenul stabilit, Comisia poate recurge la unul dintre mecanismele prevăzute la articolul 7 din Tratatul UE (de prevenire sau de sancționare, inclusiv suspendarea dreptului de vot în Consiliul European).

În numele depolizitării
Directorul TVP a demisionat în noaptea a fost adoptată legea, înainte de intrarea ei în vigoar, iar Polonia Radio 1 a protestat prin difuzarea imnul național polonez la fiecare oră, alternativ cu imnul UE – “Odă Bucuriei”. Presa de centru și liberală a condamnat noua lege. Coperta ediției poloneze a Newsweek a prezentat un vultur zdrobit cu legenda “Violul Poloniei”.
În replică, zona presei pro-guvernamentală a salutat noua lege, spunnd că ar fi vorba despre o depolitizarea undele radio. Dar un raport recent de Consiliul Național de Radiodifuziune din Polonia a constatat că media cu cea mai partizană poziție față de partidul de guvernământ sunt   Republica Telewizja și TV Trwam (condus de părintele Tadeusz Rydzyk, un preot catolic ultra-conservator), în timp ce programul de știri al TVP1 a fost considerat unul dintre cele mai echilibrate.
Noua lege este doar începutul după cum susțin chiar autorii ei. Următorul pas va fi transformarea mass-media publice în “mass-media națională”, a declarat Krzysztof Czabanski, ministrul adjunct responsabil de reforma mass-media. Problema, susțin specialiștii în politici europene este că în Polonia nu este reglementată noțiunea de presă publică, astfel că s-ar putea ajunge la situația în care aceasta să fie transformată într-o portavoce a partidului de guvernământ.  
Polonia s-a clasat pe locul 18 în 2015 în topul World Press Freedom Index, înaintea Marii Britanii, Franței sau Statelor Unite ale Americii. Acum, se află sub asediul mai multor organizații internaționale, inclusiv Reporteri fără frontiere, care publică indecele menționat.  

Germania, critici dar fără sancțiuni
Guvernul german a transmis luni că nu intenționează să impună sancțiuni Poloniei în legătură cu reformele controversate privind media și justiția, după ce cancelarul Angela Merkel a sugerat că Uniunea Europeană ar trebui să ia în considerare o astfel de măsură, transmite Reuters.
Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Seibert, a declarat, ca răspuns la o întrebare a jurnaliștilor, că Berlinul nu ia în considerare impunerea de sancțiuni.
Într-un interviu apărut în weekend într-o revistă, liderul grupului parlamentar al partidului lui Merkel, Volker Kauder, a declarat: “Dacă se va stabili că sunt încălcate valorile europene, atunci statele membre (ale UE) trebuie să aibă curajul să impună sancțiuni”. Pe de altă parte, Steffen Seibert a mai declarat că Germania vrea să mențină și să aprofundeze relațiile sale cu Polonia.
Duminică, președintele Parlamentului European, germanul Martin Schulz, a criticat deschis guvernul conservator polonez pentru reformele sale în domeniul justiției și al presei, vorbind despre o ‘putinizare’ a politicii europene.
Fără a oferi nume, Waszczykowski i-a invitat pe criticii la adresa Poloniei să îi viziteze țara pentru a-și verifica opiniile la fața locului.

Sprijin de la Viktor Orban
În ciuda criticilor exprimate de Uniunea Radiodifuzorilor Europeni și îngriorărilor venite de la lideri europeni și de la partenerii americani, guvernul de la Varșovia a găsit sprijin la Budapesta. Ungaria va bloca prin veto orice încercare a Uniunii Europene de a impune sancţiuni Poloniei, a declarat premierul Viktor Orban într-un interviu acordat postului public de radio de la Budapesta.
Premierul Viktor Orbán a precizat că polonezii trebuie să beneficieze de mai mult respect deoarece îl merită şi a menţionat că şi guvernul de la Budapesta a fost criticat anterior pentru măsurile luate şi a cerut la rândul său respect pentru unguri.
Premierul ungar s-a întâlnit zilele trecute în Polonia cu preşedintele partidului ‘Lege şi justiţie’, Jaroslav Kaczynski, o parte a presei apreciind că a fost vorba despre o încercare de consolidare a unei axe eurosceptice, aflată în dezvoltare în Europa Centrală.
Partidul naționalist PiS (Lege și Justiție) a înregistrat o victorie răsunătoare la alegerile parlamentare de la finele lunii octombrie, obținând majoritatea absolută. Este pentru prima oară după căderea comunismului când guvernarea ajunge în mâinile unui singur partid. Criticii noii guvernări spun că PiS are o agendă extremistă, similară celei promovate de premierul Ungariei, Viktor Orban.