Cifrele masacrului de la Charlie Hebdo

Sunt împuşcaţi după o urmărire care a durat două zile. În 9 ianuarie, într-un magazin alimentar din zona Porte de Vincennes, marginea de est a Parisului, Amedy Coulibaly reuşeşte să terorizeze clienţii ocazionali, înainte de a fi împuşcat de poliţişti. Franţa îşi revine treptat. Cu ce preţ?

10 membri ai unei redacţii ucişi: jurnalişti sau colaboratori ocazionali. Doi poliţişti. În 7 ianuarie. Patru victime în magazinul alimentar de la Porte de Vincennes, în dimineaţa aceleiaşi zile, o poliţistă ucisă în zona Montrouge. Plus trei atacatori, cei din redacţia revistei satirice, unul dintre atacatorii de la Porte de Vincennes. 20 de persoane decedate în trei zile de tensiune, în care Parisul a devenit subit capitala lumii. Epicentrul atacurilor teroriste. Un simbol al dorinţei de răzbunare generate de publicarea caricaturilor profetului Mahomed, în 2011.

Întocmai, se pare că totul a pornit de aici. Şi ameninţările cu moartea, şi procesele, şi supravegherea redacţiei de către poliţişti… din cauza publicării unor caricaturi care au creat o polemică inimaginabilă pentru redacţia unui ziar satiric imprimat în câteva zeci de mii de exemplare. Între 17.000 şi 50.000. Pe vremuri, înainte de execuţie, „Charlie Hebdo” avea 50 de abonaţi. Astăzi are 200.000, iar printre ei se numără o mulţime de VIP-uri, ca de exemplu Arnold Schwarzenegger. Primul număr al revistei de după atentat a apărut în 15 ianuarie, şi a fost imprimat în 5 milioane de exemplare. Va rămâne la chioşcuri până în 25 februarie, când va apărea viitorul număr. Între timp, alte cifre. 200.000 de dolari, preţul oferit de un fost ministru pakistanez, Ghulam Ahmad Bilour, celui care îl va ucide şi pe noul redactor-şef al revistei, Laurent Sourisseau. Acesta din urmă, considerat vinovat pentru că exemplarul din 15 ianuarie avea pe copertă, din nou, chipul profetului Mahomed. Să nu uităm de cele 10 milioane de francezi ieşiţi în stradă în 11 ianuarie, din solidaritate cu familiile celor ucişi, cu breasla ziariştilor. Sau 51, numărul şefilor de stat care au participat la marşul împotriva terorismului.

Ar mai fi… 50. Cincizeci, ca numărul angajaţilor societăţilor de presă care beneficiază, din această lună ianuarie, datorită amendamentului Charb, adoptat de Senat, de posibilitatea de a oferi reduceri de impozite în cazul unor donaţii din partea particularilor. Redacţiile cu mai puţin de 50 de angajaţi pot primi astfel donaţii în acelaşi regim cu organizaţiile neguvernamentale şi asociaţiile nonprofit: 66% din suma donată este deductibilă din impozit.

Să nu uităm de derapaje, da. Şi ele… costă. 8 şi 10 ani. Vârsta copiilor care au fost interogaţi de poliţişti după ce au fost denunţaţi de profesorii lor, cum că ar propaga idei teroriste la şcoală!