Lăsăm în urmă un an cel puțin tumultuos din punct de vedere politic, în care momente scurte de speranță au alternat cu dezamăgiri, confuzie și revoltă. Politic, România pare că se maturizează cu greu, făcând mulți pași laterali sau chiar în spate, încercându-se, la nivelul clasei politice, diverse scurtături și scurtcircuitări.

România în prag de Centenar. Ce mesaje transmit politicienii românilor?

Dacă anul 2017 ar fi trebuit să ne lase o lecție, aceea este că societatea românească, la orice nivel și de multe ori pe bună dreptate, își pierde răbdarea. Totodată, în ciuda acestui fapt, politicul îşi vede de treaba lui, parcă tot mai desprins de realitate.

Trecând în revistă zece dintre momentele politice cheie ale anului 2017, multe dintre ele cu efecte economice, devine clar că am avut cu toții un an greu și că pășim nesigur în anul următor. Comunicarea a fost găsită drept vinovată, dar problema e un sentiment al instabilităţii pe fond. Multe evenimente au conturat, de fapt, o imagine a lipsei de predictibilitate cu care ne confruntăm, din păcate, sub conducerea unei coaliții guvernamentale cât se poate de puternice în plan parlamentar.

Cât au tăcut și cât au vorbit deputații într-un an de mandat? Comentarii exclusive Q Magazine

INSTALAREA ȘI DECĂDEREA GUVERNULUI GRINDEANU

La începutul anului, Sorin Grindeanu își începe mandatul fără emoții, după cum el însuși declara la acea dată. Însă un start promițător se transformă rapid într-un eșec de proporții – pe fondul discuțiilor aprinse din societate pe tema modificării legilor justiției, urmate de proteste masive, România cunoaște rapid prima criză politică.

La acel moment, ne-am pus serios problema priorităților actualei coaliții de guvernare, mai ales odată cu moțiunea de cenzură inițiată și votată de PSD-ALDE împotriva propriului guvern în doar câteva luni de la instalarea acestuia.

2017, anul labilității politice, al Justiției și al protestelor

Sorin Grindeanu după căderea Guvernului – 21 iunie 2017

OUG 13/2017

Presupusului „măr al discordiei” dintre Guvernul Grindeanu și conducerea coaliției de guvernare, care a dus la căderea Guvernului, îi rezervăm o mențiune separată. OUG 13/2017 va rămâne pentru PSD-ALDE un episod dificil de depășit până la următoarele alegeri, chiar dacă, cel puțin deocamdată, opinia publică pare să-l fi uitat, prin mutarea dezbaterii pe justiţie la Parlament. Într-un moment în care principala discuție în societate ar fi trebuit să fie implementarea programului de guvernare și livrarea reformelor promise în campania electorală, o modificare intens criticată a legilor justiției nu-și avea locul prioritar pe agendă.

Centenarul măgarilor și legile justiției

Modificările la Legile Justiției adoptate prin ordonanţă de urgenţă – 31 ianuarie 2016

VIZITA PREȘEDINTELUI COMISIEI EUROPENE ÎN ROMÂNIA

Vizita în România, în luna mai 2017, a lui Jean-Claude Juncker, în calitate de Președinte al Comisiei Europene, a fost un semnal de încredere pentru puterea de la București, în special pentru Palatul Cotroceni. În plină dezbatere europeană pe tema unei Europe „cu două viteze”, concept respins la București, Juncker s-a adresat Parlamentului privind viitorul Uniunii Europene și nu s-a ferit să-și arate sprijinul pentru priorităţile României, lucru confirmat cu ocazia discursului despre starea Uniunii din septembrie. Summitul de la Sibiu confirmă faptul că Bruxelles-ul doreşte o Românie eurofilă, nu una tentată de sirena grupului de la Vişegrad.

Realitatea zilei: vine Centenarul și noi n-avem lideri

VIZITA PREȘEDINTELUI IOHANNIS ÎN SUA

2017 a fost un an-cheie, în plan extern, pentru Președintele Iohannis, cu o serie de vizite și „ofensive de șarm” pe care le-a dus atât în Europa, cât și peste ocean.

Preşedintele Klaus Iohannis faţă către faţă cu preşedintele Donald Trump – 9 iunie 2017

În timp ce scena guvernamentală de la București era în fierbere, Președintele a mizat pe sprijin extern şi prin vizite în exterior, iar vizita sa de lucru în Statele Unite și întâlnirea cu Donald Trump au fost exact elementele care l-au ajutat să se mențină deasupra certurilor interne și să-și consolideze imaginea de om de stat.

În același timp, au existat și voci care au cerut mai multă implicare din partea Președintelui în plan intern.

ÎNVESTIREA CABINETULUI MIHAI TUDOSE

Învestit într-un ritm alert, Guvernul Tudose și-a început mandatul pe un fond de percepţie de destabilizare politică, de care Președintele Iohannis  nu s-a arătat încântat, iar așteptările de respectare a tuturor angajamentelor pe care România și le-a asumat față de țările partenere și aliate din UE și NATO au fost menținute în context.

Dar elementul-cheie care a definit această schimbare de putere la Palatul Victoria nu a fost schimbarea premierului, ci faptul că noul program de guvernare a fost modificat în puncte sensibile ce privesc justiția şi mai ales fiscalitatea. Nu cu asemenea propuneri a fost ales PSD anul trecut, în ciuda mantrei comunicaţionale „facem ce am promis, ce e în programul de guvernare”.

Învestirea în Parlament a Guvernului Tudose – 29 iunie 2017

VIZITA PREȘEDINTELUI FRANȚEI ÎN ROMÂNIA

În vară, România a punctat din nou la capitolul imagine în Uniunea Europeană, după momentul venirii în țară a Președintelui Comisiei Europene și cel al întâlnirii în SUA dintre Iohannis și Donald Trump.

Ca actor-cheie s-a remarcat din nou Iohannis, care a reafirmat hotărârea României de a fi privită ca un partener de încredere în relansarea proiectului european, în special în punctele ce privesc estul Europei. Vizita lui Macron a fost văzută ca un succes, mai ales în contextul sezonului cultural comun de anul viitor.

Emmanuel Macron şi Brigitte Macron în vizită la Muzeul Satului din Bucureşti alături de familia prezidenţială – 24 august 2017

PROTESTELE FAȚĂ DE MODIFICĂRILE LEGILOR JUSTIȚIEI

După câteva luni în care acest subiect a fost dezbătut atât de opinia publică, cât și de politicienii români, modificarea legilor justiției a revenit în prim-plan odată cu prezentarea de către Ministrul Justiției a unui pachet ce cuprinde o serie de modificări care favorizează interesele mediului politic.

Sub deviza că politicul nu mai ascultă de cetățean, zeci de mii de români s-au arătat indignați de insistența partidelor de la guvernare de a continua să avanseze aceste modificări; unii demonstrează periodic în stradă, deocamdată în număr redus, împotriva acestor acțiuni.

Protestele #Rezist au început pe 18 ianuarie 2017, oamenii fiind mobilizaţi pe reţelele de socializare.

Un cocktail periculos pentru guvern poate fi cuplarea nemulţumiţilor pe filiera fiscală cu cei pe filiera judiciară. Strategia de victimizare a lui Liviu Dragnea faţă de DNA a fost slăbită, în noiembrie, de implicarea OLAF-ului european: mai greu cu teoria conspiraţiei la acest capitol.

MODIFICAREA LEGILOR FISCALE

Guvernul Tudose a ținut încă de la început să arate că este altfel, sub aspectul unei „revoluții fiscale” care a dezamăgit ca proiect și comunicare încă de la început, mai ales prin aparenta lipsă de transparență și de asumare a proiectului, precum şi prin oscilaţiile comunicaţionale. După panica declanșată pe ideea renunțării la Pilonul II de pensii, nervozitatea în rândul angajatorilor și al angajaților din România a crescut și a ajuns în punctul culminant odată cu transferul contribuțiilor de la angajator la angajat și perspectiva scăderii salariilor.

Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă care modifică esenţial Codul Fiscal – 8 noiembrie 2017.

Adevărul se va vedea, în plus sau în minus, în buzunarele oamenilor. Astfel, Guvernul a produs un nou val de indignare pe acest subiect, reacții din partea comunității de afaceri, dar și din partea angajaților la stat şi a sindicatelor: nu e uşor să uneşti patroni şi sindicate, dar iată că PSD a reuşit. Mizele acestor modificări rămân neclare, par cârpeli de dragul de a face bani, fără a exista o strategie economico-fiscală clară.

DIFICULTĂȚILE USR DE ADAPTARE LA MEDIUL POLITIC DIN ROMÂNIA

PNL a crescut din nou spre 30 la sută, dar USR nu pare a-şi găsi, din păcate, încă ritmul, după ce a pornit totuşi de la un scor de încredere substanțial, reflectat și în rezultatele alegerilor din decembrie 2016. USR, partid în care o bună parte a generației tinere a investit speranța unui alt mod de a face politică, s-a cufundat progresiv într-o zonă a conflictelor interne care au afectat atât imaginea partidului, cât și posibilitățile de a construi o opoziție puternică.

Sursa: Vitalie Cojocari | Tehnocrații şi liberalii mărşăluiesc pe străzi în apărarea DNA, USR face opoziţie pe Facebook.

Maturizarea politică a fost dificilă în anul 2017 pentru USR, împărțit în tabere ideologice diferite, care şi-a dezamăgit o parte din alegătorii entuziaști de la început. Rămâne de văzut în ce măsură va face intersecţia cu Platforma România 100 a lui Dacian Cioloş.

CONSPIRAȚIA STATULUI PARALEL

2017 a fost un an „bun” pentru adepții teoriilor conspirației, iar pe lângă așa-zisele amenințări întruchipate de George Soros și de multinaționale, „statul paralel” a fost una dintre cele mai prezente și mai invocate teme. Fără o explicație clară a ceea ce reprezintă, pentru a întări ideea de mister, o parte dintre politicieni se folosesc de acest concept pentru a da vina pe un presupus grup organizat, o forță ocultă care conduce de fapt România și din cauza căreia politicienii nu-și pot face treaba.

George Soros, miliardarul care agită spiritele în România

Din punctul de vedere al construcţiei mesajului, instrumentele nu sunt noi, însă rezultatele sunt periculoase: un eșec al guvernării este pus pe seama unor forțe necunoscute, iar o victorie a guvernării este implicit o victorie împotriva unui dușman închipuit, nu un lucru cât se poate de firesc. Responsabilitatea actului de guvernare este pusă pe un plan secundar, deși coaliția actuală se bucură de toată forța politică posibilă. „Statul paralel” este prezent în special în discursurile celor care sunt acuzați sau suspectați de corupție, însă există toate șansele ca anul care vine să ne găsească într-o criză de credibilitate generalizată.

Privind în urmă, devine clar că 2018, anul Centenarului, nu mai poate fi un an al perdelelor de fum, ci trebuie să devină unul al asumării – cu un obiectiv clar de stabilitate guvernamentală și perspective serioase pentru 2019, când României îi va reveni pentru prima dată președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.