Cine se bucură de încălzirea globală

Suprafaţa maximală a gheţurilor din zona Oceanului Arctic a înregistrat în acest an cel mai scăzut nivel. Aceasta este o veste bună pentru unii… Topirea record a zăpezii deschide noi căi navigabile în Oceanul Arctic, ceea ce crește și accesibilitatea exploatării rezervelor vaste de petrol și gaze. Potrivit cercetătorilor, zona „ascunde” circa 90 de miliarde de barili de petrol, două trilioane de metri cubi de gaz natural şi aproximativ 44 miliarde de metri cubi gaze lichefiate. Rusia, SUA, Canada, Danemarca și Norvegia, statele cu ieșire la Oceanul Arctic, își dispută de zeci de ani controlul asupra resurselor din Arctica.

Cum se împarte petrolul

Contextul de securitate actual nu permite niciunui stat să preia controlul total al zonei Arctice. Ţările aflate în vecinătate ţintesc, pe de o parte, exploatarea celor 200 de mile marine la care le dă dreptul legea internaţională, iar pe de altă parte vizează extinderea suveranităţii cât mai adânc în jurul Polului Nord. Cu excepţia SUA, toate celelalte ţări şi-au cerut dreptul de a-şi prelungi zona atribuită prin Legea Mărilor.

90

de miliarde de barili de petrol și peste 42,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale au fost descoperite în zona arctică.

17,2 mii de miliarde de dolari reprezintă valoarea estimată a rezervelor naturale din regiunea arctică.

43.000

de miliarde de dolari este costul suplimentar pe care schimbarea climei îl va aduce economiei globale secolul viitor.

Lupta pentru resursele de hidrocarburi ale regiunii afectează circa patru milioane de oameni, aparţinând unui număr de 30 de grupuri etnice,  care trăiesc în zonă şi care sunt guvernaţi de opt naţiuni. La rândul lor, Statele Unite au elaborat un „Arctic Action Plan”, considerat ambiţios şi menit să-i ajungă din urmă pe ceilalţi competitori implicaţi în cursa pentru dominaţia regională, mai cu seamă că activitatea militară a Rusiei în zonă este cea mai intensă de la Războiul Rece încoace. Guvernul de la Kremlin a revendicat deja la ONU extinderea propriilor hotare arctice cu 1,2 milioane de km pătraţi, simultan deschizând noi porturi militare şi propunându-şi ca până în 2025 să aibă în regiune 13 aeroporturi şi 10 staţii anti-radar. De altfel, în martie, armata rusă a efectuat o serie de manevre militare complexe, neanunțate, în zonă, cu mai mult de 200 de avioane de luptă, 400 de nave maritime de război, 15 submarine și 40.000 de detașamente.