Cui datorăm aniversarea Zilei Naționale a Culturii la 15 ianuarie, de Ziua lui Eminescu

Într-un articol pentru Q Magazine, academicianul Eugen Simion amintea că „simbolurile naționale sunt Eminescu și imnul”, indiferent de globalizarea contemporană. Lui îi datorăm stabilirea Zilei Culturii Naționale la 15 ianuarie, când aniversăm nașterea poetului, prin legea adoptată de Parlament în 2010. Eugen Simion, pe atunci președinte al Academiei Române, a făcut toate demersurile necesare pe lângă politicieni, dorind să aducem astfel un omagiu personalităţii emblematice a celui mai important poet al României.

• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA

„Spirit național, poet național, specific național… sunt formule care circulă mai rar în limbajul publicistic de azi. Nu intră, după unii, în noua „corectitudine politică” și nu se împacă deloc, zic alții, cu procesul globalizării. Ideea că Eminescu este poetul nostru național, cum a zis întâi Iorga și, apoi, G. Călinescu, a trezit și trezește încă mari proteste în rândurile unor intelectuali (elitiști) care, considerându-l pe autorul Odei în metru antic, un anti-modern, un reacționar și, în genere, un poet prăfuit din secolul al XIX-lea, se simt ultragiați în gustul lor estetic și în opțiunile lor internaționale.

N-au dreptate nici în cazul lui Eminescu, nici în iritarea lor față de spiritul național și, în genere, față de tot ce sugerează simbolurile identității noastre. Eminescu este, pe drept, considerat de români poet național pentru că el e, înainte de orice, un mare poet și, citindu-l, se regăsesc în el, cu filosofia lor de existență și cu melancoliile, suferințele, complexele și valorile istoriei lor, un mit pe care nu trebuie să-l provocăm în fiecare zi, fie cu laudele noastre insultătoare, fie – cum  se întâmplă de multe ori în ultima vreme – cu zeflemeaua noastră nenorocită…

…Nu-i înțeleg și nu-i admit, vreau să spun, pe cei care iau în râs simbolurile națiunii lor și nici pe cei care încearcă să facă mari cariere în cultură și politică, batjocorind pe Eminescu, socotind că este primejdios a publica articolele sale politice pentru că ele sunt reacționare, nu progresiste. Acești cârtitori nu știu că marea creație nu este nici progresistă, nici conservatoare și că de multe ori anti-modernii au creat, în fond, modernitatea în literatură.”, scria Eugen Simion.

„Ce-ar fi fost dacă Eminescu ar mai fi zăbovit câțiva ani…”

Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, a transmis în mesajul său de Ziua Națională a Culturii, că forța lui Eminescu, prin care a devenit simbol național, stă în intensitatea anilor trăiți și nu atât în numărul acestora, doar 39.

„Ce-ar fi fost dacă Eminescu ar fi mai zăbovit câțiva ani pe pământ? E o întrebare care ne tulbură când ne gândim la el, la Nicolae Labiș, la Porumbescu, la Magda Isanos și la câți alții…

Credința generală este că ar fi fost cu siguranță mai bine sufletului românesc. Totuși, se pare că planul lui Dumnezeu pentru aleșii săi nu se măsoară în aritmetica anilor, ci în intensitatea lor. Și în înmulțirea talanților. Așadar, acei puțini ani ai Luceafărului i-au fost de ajuns să străbată veacurile, iar ziua nașterii sale să fie aceeași cu Ziua Culturii Naționale.

Cultura este, pe de o parte, țesătura invizibilă ce ne ține pe toți la un loc, care ne face să tresăltam la fel, aici sau oriunde, la dangăt de colopot, la vers românesc sau la sunet de colind. Cultura, ca expresie artistică, e tot ceea ce lucrează la această țesătură, prin dăruirea de către cei aleși, în aceleași acorduri ale sufletului, prin cântec, prin litere, prin transformarea materiei, a darurilor primite de Sus. Pentru toate cele de mai sus și pentru multele ce reprezintă Cultura română, să-i urăm și să ne urăm, La Mulți Ani!”, a scris Lucian Romașcanu într-o postare publică.

Vorbind recent despre Poetul Național, Președintele Academiei și poeta Ana Blandiana au afirmat că ceea ce este profund național este și european, respectiv universal.

Ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naţionale şi în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităţilor acestei ţări.

„El (nr. Eminescu) nu a fost declarat prototipul culturii româneşti de către vreo instanţă şi nici impus de vreo instituţie a statului, ci de viaţa însăşi, de marea personalitate colectivă a poporului român şi, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voinţa cuiva.”, a declarat Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop Foto: UBB

Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită vineri, 14 ianuarie, la Academia Română, când Președintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, citat de Basilica a afirmat că Mihai Eminescu este european tocmai „pentru că exprimă esența spiritului românesc” și, totodată, „este cel mai reprezentativ creator român, pentru că s-a încadrat în numitorul comun european”.

Și poeta Ana Blandiana consideră că Eminescu a fost universal prin însuși faptul că a fost profund național, deoarece universalitatea este un concert mondial al identităților naționale.

Eminescu „este cel care și-a asumat, mai mult decât oricare alt poet, suferințele, speranțele, și chiar vinile tuturor, cel care a acceptat să își atârne, ca pe o piatră de moară, destinul nostru colectiv de aripile lui zbătându-se în zbor”, spunea poeta anul trecut, la Simpozionul „Eminescu și Putna”.

„Eminescu s-a legat astfel de noi – ca într-o condamnare pe viață – și ne-a legat astfel în nesfârșita lui posteritate de el. Acela a fost momentul în care am înțeles că a fi poet român – oricât de departe în lume și în viitor – înseamnă a nu uita că acesta este prototipul. Că el este prototipul”, a mai spus Ana Blandiana.

Poetul Lucian Blaga a scris, în Spaţiul mioritic (1936), despre „Ideea Eminescu”: „Ea este pentru noi, pentru neamul nostru, o idee forţă. Nu ştiu în ce măsură izbutim să o facem să devină idee forţă. Pentru creşterea noastră intelectuală, pentru devenirea noastră spirituală, este o idee esenţială”.

Ministerul Culturii împreună cu Opera Națională, cu Teatrul Național și cu Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău organizează un spectacol de gală care poate fi urmărit sâmbătă, 15 ianuarie, la TVR sau la Radio Romania Cultural începând cu ora 19:00.