Dana Gîrbovan: Deciziile CSAT, care au afectat independența justiției, trebuie publicate

Judecătoarea Dana Gîrbovan, președintele UNJR, spune că „încheierea protocoalelor secrete între Ministerul Public și SRI au știrbit competențele Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale instanțelor” în înfăptuirea actului de justiție.

Citește și: CCR a decis: protocoalele secrete sunt ilegale

Pe pagina sa de Facebook, Gîrbovan afirmă că prin decizia de ieri, Curtea Constituțională   a redat puterii judecătorești „atributul constituțional de a decide cu privire la efectele concrete” ale protocoalelor.

„ Curtea Constituțională redă puterii judecătorești atributul constituțional de a decide cu privire la efectele concrete ale acestora, arătând că instanțele vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare”.

Dana Gîrbovan subliniază faptul că protocoalele secrete încheiate cu Serviciul Român de Informații nu au făcut decât altceva decât să pună deasupra legii și Constituției o serie de instituții, „ aducând prin aceasta atingere rolului instanțelor judecătorești”. De asemenea, Gîrbovan este de părere că semnatarii protocoalelor trebuie să-și asume răspunderea.

„Orice persoană care înțelege în substanța sa importanța puterii judecătorești într-un stat de drept – și nu le rezumă la sloganuri și discursuri sterile – întelege și gravitatea excepționala a faptului că, în România, au fost instituții care s-au situat mai presus de lege și Constituție, aducând prin aceasta atingere rolului instanțelor judecătorești în înfăptuirea justitiei.

Semnatarii acestor protocoale trebuie să-si asume răspunderea pentru consecințele acestora”, a scris Dana Gîrbovan pe pagina sa de Facebook.

Cunoscuta judecătoare atrage atenția că decizia CCR nu rezolvă toate problemele, făcând referire la actele secrete care „au vizat administrarea și/sau înfăptuirea justiției”. Ea spune că deciziile CSAT, pe care protocoalele secrete au fost fundamentate, sunt în continuare clasificate.

„Această decizie a Curții Constituționale nu rezolvă însă toate problemele legate de emiterea de acte secrete care au vizat administrarea și/sau înfăptuirea justiției.

Deciziile CSAT, pe care s-au fundamentat aceste protocoale, de exemplu, sunt în continuare clasificate sau nepublicate, motiv pentru care vom continua eforturile în vederea publicarii tuturor acestor acte secrete care au afectat independența, administrarea și înfaptuirea justiției”.

Textul integral al postării judecătoarei Dana Gîrbovan îl puteți citi mai jos.

„Decizia Curtii Constitutionale de azi, 16 ianuarie 2019, prin care a admis ca protocoalele secrete dintre SRI si Ministerul Public au incalcat Constitutia si separatia puterilor in stat, constata unul din cele mai grave conflicte dintre puterile statului, gravitatea fiind data atat de intinderea in timp a acestui conflict – din 2009 in prezent – cat si de consecintele negative ale acestuia asupra infaptuirii justitiei, cu incalcarea samavolnica a drepturilor fundamentale ale cetatenilor.

O analiza completa a efectelor deciziei CCR va putea fi facuta abia dupa ce Curtea va publica considerentele acesteia.

Pana atunci insa, din comunicatul Curtii rezulta un fapt de o gravitate fara precedent: incheierea protocoalelor secrete intre Ministerul Public si SRI au stirbit competentele Inaltei Curti de Casatie si Justitiei si ale instantelor judecatoresti in indeplinirea rolului lor constitutional de infaptuire a justitiei.

Prin aceste protocoale au fost completate sau modificate in secret norme de procedura penala, acordand competente SRI acolo unde legea ii interzicea, fara ca nici macar judecatorii sa aiba cunostinta de continutul acestora.

Curtea Constitutionala reda puterii judecatoresti atributul constitutional de a decide cu privire la efectele concrete ale acestora, aratand ca instantele “vor verifica, in cauzele pendinte, in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala si vor dispune masurile legale corespunzatoare”.

Orice persoana care intelege in substanta sa importanta puterii judecatoresti intr-un stat de drept – si nu le rezuma la sloganuri si discursuri sterile – intelege si gravitatea exceptionala a faptului ca, in Romania, au fost institutii care s-au situat mai presus de lege si Constitutie, aducand prin aceasta atingere rolului instantelor judecatoresti in infaptuirea justitiei.

Semnatarii acestor protocoale trebuie sa-si asume raspunderea pentru consecintele acestora.

Tot foarte grav este faptul ca SRI a actionat in tot acest rastimp in afara unui control parlamentar real, fapt ce in sine constituie o amenintare foarte serioasa la adresa democratiei din Romania.

“As with all oversight, it should be remembered that while the oversight body must have sufficient powers on paper, it is how it exercises these powers in practice which is important” a subliniat Comisia de la Venetia in Opinia 719/2013 privind controlul democratic asupra serviciilor de informatii.

De cativa ani UNJR a aratat, in mod repetat, ca protocoalele secrete incheiate intre SRI si diferitele institutii din sistemul judiciar “au fost adevarate bombe puse la temelia statului de drept”.

MEDEL, o asociatie profesionala a judecatorilor si procurorilor europeni, a condamnat de asemenea, in repetate randuri, incheierea de protocoale secrete intre institutiile din cadrul autoritatii judecatoresti si SRI, ce submineaza statul de drept, democratia, independenta sistemului judiciar si dreptul la un proces echitabil, incalcand astfel drepturile fundamentale ale romanilor protejate de Constitutie si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

http://www.unjr.ro/…/rezolutie-a-magistratilor-europeni-de…/

Aceasta decizie a Curtii Constitutionale nu rezolva insa toate problemele legate de emiterea de acte secrete care au vizat administrarea si/sau infaptuirea justitiei.

Deciziile CSAT, pe care s-au fundamentat aceste protocoale, de exemplu, sunt in continuare clasificate sau nepublicate, motiv pentru care vom continua eforturile in vederea publicarii tuturor acestor acte secrete care au afectat independenta, administrarea si infaptuirea justitiei”.