De ce a ales România?

Papa Francisc se va afla în mijlocul credincioșilor din țara noastră, în perioada 31 mai – 2 iunie. Explicații și semnificații.

PUNCTUL ZERO

Vizita Papei Francisc are loc în anul în care se împlinesc trei decenii de la un eveniment care a marcat fundamental destinul cultelor religioase din România: Revoluţia Română din decembrie 1989. Acesta a fost un moment de cotitură, punctul zero al libertăţii religioase din România, când relaţiile dintre stat şi culte au intrat într-o fază nouă.

Statul român a renunțat la supravegherea şi controlul activităţii cultelor, pe care şi le asumase de la începuturile sale ca stat modern, în favoarea unei viziuni politice democratice, având în centru libertatea religioasă şi recunoaşterea rolului cultelor ca parteneri ai statului pentru urmărirea unor interese sociale comune.

Tot trei decenii se împlinesc anul acesta de la reînfiinţarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, desfiinţată de regimul comunist prin Decretul nr. 358/1948. Una dintre primele măsuri adoptate de statul român după Revoluţie a fost Decretul-Lege nr. 9 din 31 decembrie 1989 prin care se recunoştea oficial Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Un moment deosebit de important al vizitei îl reprezintă prezidarea pe Câmpia Libertății de la Blaj de către Papa Francisc a ceremoniei de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici martiri în timpul regimului comunist.

• Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
• Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
• Rumen Radev,câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii
• Bolojan și „șobolanii” ajung la CNCD și la Parchet
• Hagi, noul selecționer al echipei naționale

În anul acesta se împlinesc şi 20 de ani de la istorica vizită a Papei Ioan Paul al II-lea în România. Vizita, cu profunde semnificaţii, a fost încununarea unor strădanii începute imediat după Revoluţie: legalizarea Bisericii Greco-Catolice la 31 decembrie 1989; restabilirea relaţiilor diplomatice cu Vaticanul la 15 mai 1990; invitarea Papei Ioan Paul al II-lea în România de către Preşedintele Ion Iliescu încă din data de 11 ianuarie 1991; întâlnirile şi discuţiile la Vatican ale Preşedintelui Ion Iliescu cu Papa Ioan Paul al II-lea în februarie 1991, septembrie 1992 şi martie 1995, ale Preşedintelui Emil Constantinescu în 1998; organizarea la Bucureşti a reuniunii Organizaţiei San Egidio „Oameni şi Religii” în 1998; invitarea Papei în România de către Biserica Catolică din ţara noastră şi, desigur, invitarea Papei de către Patriarhul Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române.

Aşadar, reuşita unei asemenea vizite nu poate fi atribuită unei singure persoane, ci este rezultatul unui lung şir de strădanii ale statului și ale Bisericii.

Citeşte şi: Da! Biserica plătește impozit!

DESCHIZĂTOARE DE DRUMURI

Vizita din anul 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea în țara noastră a fost prima vizită a unui suveran pontif într-o ţară majoritar ortodoxă, o premieră în relaţiile interconfesionale. Ea a dus la o dezgheţare a relațiilor dintre Bisericile Catolică şi Ortodoxe, relaţii nu tocmai cordiale ca urmare a Războiului Rece.

În această privinţă, România a fost o deschizătoare de drumuri şi de acest început se leagă numele Patriarhului Teoctist în care Papa Ioan Paul al II-lea şi-a găsit un interlocutor de încredere încă din vremea când ceasul libertăţii nu sunase în Europa.

Papa Francisc vine în țara noastră în perioada în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Astfel, vizita Papei confirmă angajamentul european ferm al României de promovare a unor politici publice echilibrate și democratice în domeniul vieții religioase, într-un context global în care asistăm la o creştere a extremismelor şi fundamentalismelor de sorginte religioasă.

Priorităţile Secretariatului de Stat pentru Culte pentru perioada exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene sunt legate de promovarea la nivel european a modelului românesc de relaţii stat-culte centrat pe sprijinirea exercitării libertăţii religioase de către cetăţeni atât la nivel individual, cât și colectiv, pe neutralitatea statului în privinţa credinţelor religioase, pe autonomia cultelor faţă de stat și pe promovarea unui parteneriat predictibil între stat şi culte.

La reuniunile organizate de Austria şi Estonia cu ocazia preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, am observat creşterea interesului statelor faţă de modelul românesc de relaţii stat-culte, precum şi creşterea interesului pentru redactarea unei strategii europene privind armonizarea exigenţelor libertăţii religioase cu necesităţile de securitate ale cetăţenilor.

INSPIRAŢIE PENTRU A UNI

De-a lungul vizitei sale, Papa va fi prezent în Muntenia (Bucureşti), Transilvania (Şumuleu-Ciuc şi Blaj) și Moldova (Iaşi), unde se va întâlni cu etnici români, maghiari, germani, slovaci, cehi şi romi, va fi în mijlocul credincioşilor romano-catolici, greco-catolici şi ortodocşi. Este un semn al unităţii românilor în jurul unor valori europene, precum pluralismul religios, diversitatea etică şi religioasă, dar şi o confirmare directă a faptului că ţara noastră este la nivel european un model de bună convieţuire interetnică şi interreligioasă.

Astăzi, religia revine în atenţia publică atât ca formă de integrare cetăţenească şi incluziune socială, cât mai ales ca factor în  promovarea demnităţii umane şi a justiţiei sociale. Dacă mult timp guvernele au neglijat dimensiunea religioasă a vieţii sociale, astăzi nevoia acută de alfabetizare religioasă ca antidot pentru extremismul religios sau dezvoltarea de politici publice în zona religioasă (inclusiv prin sprijinirea financiară a cultelor), redevin priorităţi de guvernare în multe state europene.

Statul român consideră pluralismul religios un atu mai degrabă decât ca pe o provocare la adresa stabilităţii sale.

Atenţia şi interesul autorităţilor statului român sunt deosebite pentru succesul vizitei Papei Francisc. La solicitarea celor patru eparhii pe care Papa le va vizita, Guvernul României a acordat printr-o hotărâre de guvern suma de 9 milioane de lei pentru buna desfășurare a vizitei, iar Secretariatul de Stat pentru Culte a suplimentat cu încă un milion de lei din bugetul propriu. Ca secretar de stat pentru culte, responsabil de buna funcţionare a relaţiilor dintre stat şi culte, precum și dintre culte, am îndemnat mereu la prudenţă şi moderaţie în dezbaterea publică atunci când pe agendă sunt chestiuni legate de viața religioasă. Tocmai de aceea, apropiata vizită a Papei Francisc impune o atenţie deosebită în ceea ce priveşte comunicarea în mass-media pentru a menține un climat de pace socială, armonie și înţelegere interconfesională.

Sunt convins că vizita Papei Francisc „va aduce României inspiraţie pentru a uni tot ceea ce e bun şi valoros în favoarea ţării şi a binelui comun”, după cum își exprimă speranța Preafericitul Cardinal Lucian al Bisericii Greco-Catolice.