Într-un context european favorabil României, după ce a primit portofoliul important al transporturilor, perspectiva privind aderarea României la spațiul Schengen rămâne ancorată într-un viitor incert. De la Bruxelles, vizita prim-ministrului Florin Cîțu ne confirmă că adevăratele obstacole nu erau reprezentate de îngrijorările oficialilor europeni cu privire la funcționarea statului de drept în România.
- Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
- În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
- 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
- Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
- Nadia, Steaua României
UE, laude la adresa României pentru contribuția importantă la susținerea statelor din Vecinătatea Estică
Aflat la Bruxelles cu prilejul vizitei oficiale efectuate la instituțiile europene în perioada 11-12 februarie, prim-ministrul Florin Cîțu a reiterat mesajul principal de politică externă al statului român, atât de important în actualul context geopolitic: sprijinirea Republicii Moldova, stat siuat în Vecinătatea Estică a UE!
În cadrul întrevederii cu președintele Parlamentului European, David Sassoli, „premierul român a evidențiat prioritatea acordată Republicii Moldova și sprijinul pentru gestionarea pandemiei, respectiv pentru procesul de reformă democratică și pro-european”, potrivit comunicatului emis de Guvernul României.
Prin donația a până la 200.000 de doze de vaccin anti-COVID-19, România a continuat demersurile de sprijinire a Republicii Moldova, după ce a accordat un important pachet de sprijin încă de la primele săptămâni de la debutul pandemiei.
Consecvența și orientarea către Republica Moldova, într-un moment în care UE a fost preocupată de identificarea unor instrumente de redresare a statelor membre, permite autorităților de la București să devină principala voce în vecinătatea imediată a Uniunii, îndeosebi în relația cu Republica Moldova.
În urma reluării dialogului politic pe axa Bruxelles-Chișinău, după ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale în fața lui Igor Dodon, situația din vecinătatea imediată a UE a redevenit o prioritate, simultan cu demersurile de a reducere a influenței ruse în regiune.
Mesajul României reflectă, în actualul context, interesul specific al UE în regiune: „dacă această vecinătatea nu va fi sănătoasă, nici Uniunea nu va putea fi pe deplin!” Pentru protejarea rezilienței UE, natura relației politice cu statele partenere din Vecinătate a redevenit prioritară după producerea efectivă a Brexitului și intensificarea criticilor la adresa regimului condus de Vladimir Putin.
La întâlnirea cu înalți oficiali ai Comisiei Euroopene (cu Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Pactul Ecologic European, cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o Europă pregătită pentru era digitală, precum și cu Adina Vălean, comisar european pentru transporturi), au fos apreciate demersurile României pentru atingerea neutralității climatice pentru 2050, utilizarea gazului în procesul de tranziție, împreună cu susținerea în continuare a menținerii coridoarelor de tranzit (Green lanes).
Marile proiecte de politcă externă: Mai puțin Schengen, mai mult MCV?
Aderarea României la spațiul Schengen, temă ridicată de premier în cadrul înrevederilor avute la Bruxelles, obiectiv prioritar al României, susținut de Parlamentul European, rămâne în continuare la stadiul de posibilă realizare, fără să fie asumat un calendar concret.
Similar, demersurile de finalizare a MCV, încurajate de liderii europeni, nu sunt însoțite de propuneri de măsuri concrete pentru îndeplinirea recomandărilor Comisiei Europene, discutate în cadrul întâlnirilor cu oficialii europeni.
La mai bine de doi ani de la exercitarea Președinției Consiulului UE pentru o perioadă de șase luni, proiectele de anvergură națională promise la Summit-ul de la Sibiu de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au rămas la același stadiu, fără să fie înregistrate progrese semnificative în această direcție.
Vizita prim-ministrului Cîțu la Bruxelles, într-un moment în care imaginea României nu mai este atacată din interior, rămâne fără realizări majore.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
