Ministrul Justiției, eșec la CSM în bătălia pentru desființarea SIIJ

După 7 ore de discuții, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul de lege privind desființarea Secţiei pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA
• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen

Câți magistrați au fost urmăriți penal de DNA. CIFRE

Situația voturilor a fost următoarea: 11 la 8. Surprizele nu au lipsit. Președintele CSM, Bogdan Mateescu – care până nu demult era un adversar declarat al SIIJ – a înclinat balanța în favoarea avizului negativ. De asemenea și procurorul Codruț Olaru a votat pentru avizarea negativă a proiectului.

Pentru desfiinţarea SIIJ au votat ministrul Stelian Ion, procurorul general Gabriela Scutea, procurorii Cristian Ban, Tatiana Toader, Florin Deac, Nicolae Solomon şi judecătorii Mihai Bălan şi Andrea Chiş.

Judecătoarea Gabriela Baltag i-a spus ministrului Stelian Ion să îi lase în pace dacă vrea binele acestui popor.

„Să luați mâna de pe noi și de pe SIIJ, iar dacă vreți binele acestui popor să ne lăsați în pace!” a declarat aceasta.

Lia Savonea, fost președinte al CSM, a lansat un atac virulent la adresa ministrului Justiției. Răspunzând declarației ministrului Stelian Ion că „el nu a înțeles niciodată care au fost argumentele care au stat la baza înființării SIIJ”, judecătoarea Lia Savonea a spus: „Eu îl cred pe domnul ministru când spune că nu a înțeles nimic. Pentru că deși a făcut parte din Comisia Juridica a Parlamentului și din Comisia Specială, când se discutau argumentele, dânsul bătea la tobe. Și a continuat să bată la tobe și după!”

Avizul CSM este unul consultativ, decizia finală urmând a fi dată de Parlamentul României.

Ana Birchall reacționează

Înfrângerea pe care ministrul Stelian Ion a suferit-o în această seară în bătălia pentru desființarea SIIJ nu a lăsat-o indiferentă pe Ana Birchall, fost ministru al Justiției.

„CSM-ul a dat aviz negativ pentru proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei Speciale (SIIJ)! Regret ca ministrul justitiei nu a avut abilitarea necesara sa formeze o majoritate pentru a obtine macar un aviz favorabil cu observatii daca nu un aviz favorabil curat. Oricat s-ar cosmetiza acum, realitatea matematica arata ca este un esec!

Asa cum am mai spus, scuzele, lamentarile si victimizarile nu pot fi credibil justificate si nici acceptate acum pentru simplul motiv ca in CSM este aceeasi componenta ca si in vara anului 2019 cand, prin dialog si determinare, eu am reusit sa formez o majoritate si prin vot (ministrul justitiei are drept de vot) am votat impotriva si astfel nu am permis multe magarii puse la cale de Savonea, Adina Florea si gasca, inclusiv votul pentru ca Adina Florea sa fie sefa SIIJ, vot negativ dat de 7 ori in 7 sedinte! Da, de 7 ori, votul meu si al celor care au luptat la baioneta in CSM in perioada asaltului asupra justitiei, facand diferenta!

Nu e lauda, e realitatea faptelor si oricine de buna credinta poate vedea acest lucru! Trist si regretabil este ca acest aviz negativ, desi consultativ, cantareste destul de greu si sigur va fi folosit ca argument in Parlament pentru a se obtine un vot impotriva desfiintarii SIIJ.

Noroc ca prin martie este asteptata decizia CJUE care probabil va constata ca SIIJ trebuie desfiintata tocmai pentru ca incalca prevederi din tratat! Pentru ca da, SIIJ in forma smechereste infiintata de Iordache, Tudorel Toader, Savonea si gasca, este toxica pentru sistemul judiciar iar raportul sau de activitate este dovada cea mai evidenta, in ciuda manipularilor abil dezvoltare in spatiul public!”, scrie Ana Birchall pe Facebook.

Desființarea SIIJ, principalul obiectiv al Ministerului Justiției

Proiectul a fost elaborat și promovat de fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, în temeiul programului de guvernare al Guvernului PNL Orban și a Memorandumului din data de 27 decembrie 2019 adoptat de acesta.

Actualul ministru, Stelian Ion (USR PLUS) a modificat proiectul iniţial de lege, păstrând doar partea referitoare la desfiinţarea  SIIJ, eliminând celălalte articole care se refereau la „aşa-zise super imunităţi ale judecătorilor şi procurorilor pe care nici aceştia nu le ceruseră”.

Ion a trimis proiectul către CSM în ultima zi a anului 2020. La conferința de presă pe care a făcut-o în 31 decembrie, ministrul Justiției și-a exprimat dorința ca până la sfârșitul lunii martie desființarea SIIJ să se concretizeze.

De asemenea, Stelian Ion a declarat că marea majoritate a magistraților nu și-a dorit o astfel de secție.

Proiectul prevede ca soluții legislative principale desființarea SIIJ, revenirea la competențele legale ale parchetelor existente anterior înființării secției, precum și garanții procesuale solide pentru protejarea independenței magistraților față de orice erori judiciare sau eventuale abuzuri.

Principalul reproș adus SIIJ este slaba activitate de la înființare până în prezent. SIIJ a explicat aceasta prin lipsa personalului – doar 7 procurori, pe o schemă de 15, pandemia de COVID 19 și atacurile din partea unor politicieni.

Totuși, cifrele prezentate în exclusivitate de Q Magazine aici arată că un procuror SIIJ are de soluționat, în medie, 900 de dosare. În doar doi ani de activitate, primul fiind dedicat mai mult organizării, SIIJ a soluționat 570 de dosare prin ordonanțe de clasare și a făcut două rechizitorii cu trimitere în judecată.

„Potrivit surselor Q Magazine, în 2020 au fost soluționate pe fond un număr de 552 dosare din care 2 rechizitorii prin care au fost trimiși în judecată un număr de 3 inculpați, unul dintre ei fiind celebrul procuror Mircea Negulescu, zis și „Portocală”, de la DNA Ploiești.

Într-un număr de 550 de cauze, procurorii  Secției au dispus soluții de CLASARE.

Din cele 550 de dosare clasate în 373 de cauze s-au dispus soluții de clasare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 Cpen; în 8 cauze -cercetare abuzivă; în 12 cauze -represiune nedreaptă; o cauză -tortură; o cauză -șantaj; o cauză -amenințare; în 11 cauze -favorizare făptuitor; în 14 cauze -constituirea unui grup infracțional organizat; în 3 cauze -loviri sau alte violențe; în 10 cauze -vătămare corporală din culpă; în 6 cauze -neglijență în serviciu; în 3 cauze -fals material în înscrisuri oficiale; în 6 cauze -fals intelectual; o cauză -înșelăciune; o cauză – distrugere; în două cauze -furt; o cauză -conducere vehicul fără permis de conducere; o cauză -părăsire loc accident circulație; o cauză – acces ilegal la un sistem informatic ; în două cauze – fraudă la vot; o cauză- acțiuni împotriva ordinii constituționale.

La finalul anului 2020 erau de soluționat un număr de 5915 cauze.”