Declic acuză că suveranismul a ajuns la Cotroceni. „Nicușor, de ce parte a baricadei ești acum?”

„Nicușor Dan a fost, pentru mulți dintre noi, simbolul luptei civice împotriva abuzurilor imobiliare și a intereselor de clan. Astăzi însă, chiar din interiorul echipei sale, se promovează o agendă care ne ridică serioase semne de întrebare:minerit cu orice preț și facilități pentru companii extractive.”, atrag atenția activiștii ONG-ului Declic, într-o comunicare publică. „Asta înseamnă exproprieri, presiune pe comunități și riscuri majore pentru mediu.”

• Roman Gofman a devenit noul director al Mossad. Netanyahu: Ridică-te și strălucește!
• Prof. Mariana Badea revine cu „Bumerang de manele… lingvistice”
• Generalul Gheorghiță Vlad: Resping toate acuzațiile! Nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea
• Sindicaliștii din TVR amenință cu greva generală. Adriana Săftoiu, acuzată că dorește eliminarea drepturilor angajaților
• Ștefan Avrămescu, AUR: Atâta vreme cât nu suntem parte a unui guvern, nu înţelegem de ce să-l votăm

Pe lângă scrisoarea publică pe care i-au trimis-o lui Nicușor Dan prin care îi cer răspunsuri la mai multe întrebări, activiștii care au dus adevărate lupte împotrva exploatării de la Roșia Montană, de pildă, dar nu numai, cer și sprijinul altor voci, motiv pentru care și Q Magazine se alătură în așteptarea răspunsurilor edificatoare de la Palatul Cotroceni.

Dată fiind lunga colaborare și sprijinul pe care ONG-ul Declic i l-a acordat lui Nicușor Dan, atât în perioda în care era primar general, cât și în campania electorală, pentru a fi ales, suntem convinși că președintele României va răspunde urgent întrebărilor puse de organizație și că Radu Burnete, consilierul prezidențial acuzat că „sprijină o agendă pro-minerit agresivă”, își va revizui opțiunile.

„Mergi pe profilul lui Nicușor Dan și lasă-i un comentariu politicos, dar ferm. Întreabă-l dacă susține agenda pro-mierit a consilierului său”, îndeamnă organizația pe rețelele sale de socializare.

„Nu putem permite ca proprietatea privată și mediul să fie sacrificate pentru profituri care pleacă peste graniță.”, anunță activiștii.

Redăm mai jos o serie de imagini, constatări și întrebări adresate de ONG către Nicușor Dan:

Comunitatea Declic s-a opus în instanță și în cazul proiectelor de construire a unor hidroncentrale precum cea de la Răstolnița/ jud. Mureș sau de la Surduc-Siriu/jud. Buzău și a altora, intrând într-un adevărat război cu Sebastian Burduja în perioada în care acesta era ministrul Energiei.

Burduja însă nu a renunțat la viziunea sa și a transmis chiar astăzi că „Hidrocentralele în lucru trebuie declarate proiecte de securitate naţională”. „Constat că, în România de azi, dacă nu se face e o problemă – de ce nu se face, dacă se face, iar e o problemă – de ce se face. Or, cel puţin în Energie avem nevoie de hidrocentrale şi pentru asta m-am luptat şi ca ministru şi mă lupt şi din Parlament. Vă rog să nu ţinem cont de birocraţie sufocantă, două-trei ONG-uri de mediu şi să facem lege din proiectul pe care l-am depus – să declarăm hidrocentralele în lucru proiecte de securitate naţională”, a transmis Sebastian Burduja.

Ce susține Radu Burnete

Revenit din America, după ce România a fost reprezentată la o reuniune a țărilor cu metale rare organizată la Washington, consilierul prezidențial a transmis printr-un articol că România poate juca un rol important pentru companiile care vor să exploateze bogățiile noastre, iar Guvernul Bolojan a pus deja în dezbatere publică mai multe măsuri pentru a diminua termenele necesare obținerii avizelor de mediu sau parcurgerii unor proceduri în acest domeniu.

„Uniunea Europeană importă 98% din necesarul de magneți din pământuri rare din China. Statele Unite depind de China pentru aproximativ 70% din pământurile rare procesate. Într-o lume în care comerțul a devenit instrument politic și militar, iar lanțurile de aprovizionare sunt transformate în unelte de coerciție, aceste cifre nu mai sunt statistici comerciale, ci vulnerabilități strategice. Vizita recentă la Washington a fost despre asta: despre locul României într-o nouă ordine economică pe care trebuie nu doar să o înțelegem, ci să o construim.”, a arătat consilierul prezidențial pe probleme economie al președintelui României.

„Tema principală a vizitei a fost cea a mineralelor critice. Contextul global este cel care dă urgență acestei discuții. Pe 4 februarie, Departamentul de Stat a găzduit primul Critical Minerals Ministerial, reunind peste 50 de țări. JD Vance și Marco Rubio au propus acolo un bloc comercial al aliaților pentru minerale critice, menit să contracareze dominația chineză. SUA, UE și Japonia au anunțat un memorandum de înțelegere care va fi semnat în următoarele 30 de zile — un angajament de a dezvolta planuri de acțiune comune pentru reziliența lanțurilor de aprovizionare în minerale critice. Este un moment rar de convergență transatlantică într-o perioadă altfel marcată de tensiuni comerciale.

Și aici intervine România. Sub umbrela Critical Raw Materials Act, Comisia Europeană a selectat 47 de proiecte strategice, dintre care trei sunt în România: grafit la Baia de Fier (Gorj), magneziu la Budureasa (Bihor) și cupru la Rovina (Hunedoara)[i]. România are o diversitate mare cu aproximativ 60 de minerale diferite. Avem minereuri polimetalice, zăcăminte semnificative de cupru, teluriu (un metal rar găsit în Europa), precum și potențial pentru pământuri rare asociate cu minereurile de cupru, titan și zirconiu. Vă recomand cartea lui Ed Conway, Material World, dacă vreți să vă faceți o idee despre cât de critice sunt aceste materii pentru tot ecosistemul electronic și digital din jurul nostru.

România și-a cartografiat resursele minerale acum zeci de ani, cu tehnologia de atunci. Nu știm suficient despre toate resursele noastre minerale. De aceea, una dintre cele mai importante întâlniri ale vizitei a fost cea exploratorie cu US Geological Survey (USGS), lider mondial în cartografiere geologică. Astăzi, cartografierile preliminare se fac cu tehnologie satelitară sau din avioane echipate cu senzori de care noi nu dispunem.

Un parteneriat cu USGS ne-ar permite să avem, pentru prima dată în decenii, o imagine actualizată a resurselor noastre. Fără această imagine, orice discuție despre exploatare rămâne speculativă.

Obiectivul discuțiilor bilaterale este limpede: ca în parteneriat comercial, companii americane și române să extragă și să rafineze aceste materii prime pe teritoriul României, cu dublu beneficiu.

Pe de o parte, România își satisface nevoia internă pentru avem o industrie auto importantă (Dacia și Ford), avem Prime Batteries Technology care are lângă București prima fabrică de baterii litiu-ion din Europa de Sud-Est cu o capacitate de 2,3 GWh și planuri de extindere la 6 GWh, vom investi masiv în industria de apărare și avem nevoie urgentă de a moderniza întreaga rețea de transport și distribuție a energiei electrice. Toate aceste industrii consumă cupru, magneziu, litiu și alte minerale critice.

Pe de altă parte, surplusul poate fi exportat în SUA sau în Europa, echilibrând deficitul nostru comercial și integrându-ne în lanțurile de aprovizionare occidentale.

Prezența unor companii mari americane în România ar avea și un efect strategic: ar da Washingtonului un motiv suplimentar să considere România un aliat de nădejde, nu doar pe dimensiunea militară, ci și pe cea economică. Iar pentru noi, ar însemna că suntem mai puțin vulnerabili la un posibil șantaj prin controlul resurselor de către puteri care nu ne vor binele.

Un cuvânt despre relația cu Uniunea Europeană în acest context: partenerii americani au înțeles foarte bine că România este parte a Uniunii, care are propriile strategii și nevoi. Orice înțelegere bilaterală trebuie să se înscrie în demersurile UE. Pe acest dosar, Washingtonul și Bruxellesul sunt complet aliniate — dovadă fiind și memorandumul SUA-UE-Japonia anunțat pe 4 februarie.

Nu în ultimul rând este necesar să ieșim din paradigma simplistă cu ne vindem resursele. Toate resursele României sunt și vor fi exploatate respectând legislația și suveranitatea noastră. Toți cei care le exploatează, companii locale sau din alte țări, vor plăti statului român redevențe, vor angaja oameni aici și vor plăti impozite aici, vor trebui să respecte normele de mediu române și europene. Mai mult, obiectivul României nu este pur și simplu să extragă resurse și să le exporte, ci să le procese și să le rafineze pentru a exporta produse finite cu valoare adăugată mai mare. Noi nu avem la noi în țară mereu capitalul sau tehnologia necesare pentru a face repede aceste investiții și de aici nevoia și oportunitatea de a face asta împreună cu companii din state aliate.”, a transmis Radu Burnete.