Dilema emigrantului român: Banii din Vest sau confortul de acasă

Antreprenorii încearcă să amelioreze criza forței de muncă, dar exodul românilor plecați la joburi mai bine plătite pare de neoprit.

Citește și: Românii mănâncă, beau și fumează mai mult

Tentația salariului bun

Sorin P. are 54 de ani și este muncitor în construcții. La începutul anului trecut a primit o ofertă de job din Germania. Mai lucrase în străinătate în urmă cu peste 20 de ani, în Israel.

Nu i-a fost ușor să ia o hotărâre. “La vârsta mea te urnești mai greu, nu-ți vine să pleci dintr-o dată la mii de kilometri de casă. Dar salariul propus era atractiv”, povestește Sorin.

Aici lucram într-o firmă cu 10 angajați, noi spuneam că facem jumate-jumate cu patronul, adică jumătate ia el și jumătate noi. În Germania m-am angajat pe 1.600 euro pe lună, cam de patru ori mai mult decât câștigam în România. E adevărat că prețurile sunt un pic mai mari, dar tot am reușit să cumpăr un Opel la mâna a doua după un an de muncă“, mai spune muncitorul.

În țară conducea o Dacia veche de peste 10 ani și nu își permitea să cumpere o mașină nouă. Ar vrea totuși să se întoarcă acasă, din motive de confort – în Germania locuiește într-un cămin de nefamiliști cu încă doi colegi în cameră. Totuși, diferența de salariul rămâne un argument puternic, astfel că trebuie să se mai gândească înainte de a decide.

Nimic nu mai e previzibil

Firmele de resurse umane sunt afectate de plecarea masivă a lucrătorilor peste hotare, iar specialiștii din domeniu consideră că fenomenul afectează întreaga economie națională.

“Da, trecem printr-o acută criză pe piața forței de muncă. Din poziția de recrutor o resimt de câțiva ani de zile și am încercat să mi-o clarific pentru mine, ca să știu care-mi sunt șansele să rămân în branșă și să fac performanță, dar și pentru clienții și partenerii mei, să știu dacă-i voi mai putea ajuta de acum încolo”, ne-a declarat Corina Neagu, specialist cu o experiență de 15 ani în HR, training, consiliere în carieră.

“Am ajuns la concluzia că vorbim de o loterie. Că nimic nu mai este previzibil și că nimeni nu mai poate oferi nicio garanție. Nu pot garanta decât pentru implicarea, seriozitatea și munca mea. Dar atunci când depinzi de alții ca să ți-o faci cum trebuie, lucrurile se schimbă în mod radical”, mai spune Corina.

Din punctul ei de vedere, educația este prioritatea zero. “Aici profesioniștii trebuie să se pună la masă și să reformeze sistemul de învățământ, să-l aducă la nivelul cerințelor actuale pe piața forței de muncă, să-l adapteze, să-l îmbunătățească. Numărul celor care părăsesc școala timpuriu și numărul analfabeților a crescut exponential în ultimii ani”, afirmă Corina Neagu.

Un alt deziderat, în opinia acesteia, este crearea unui mediu de lucru în care oamenilor să le placă să muncească și să fie încurajați să muncească, la toate nivelurile. “Mă refer și la revenirea școlilor profesionale, de unde copiii ies cu o meserie pentru care astăzi se caută oameni și nu se găsesc, la munca necalificată, pentru că nu toți oamenii trebuie să aibă facultate și mulți vor și se pot orienta către producție, agricultură etc, domenii care au avut și au mult de suferit din cauza lipsei de personal”, explică specialistul HR.

Cei mai mobili europeni

România este țara UE cu cel mai mare procentaj din populația cu vârste între 20 și 64 de ani care locuiește în alte state membre – 19,7%.

Potrivit datelor Eurostat, pe locurile următoare se situează de Lituania (15%), Croația (14%), Portugalia (13,9%), Letonia (12,9%), Bulgaria (12,5%).

În statele dezvoltate, mobilitatea forței de muncă este foarte mică: Germania (1%), Marea Britanie (1,1%), Suedia și Franța (ambele cu 1,3%).

România ocupă primul loc și la creșterea mobilității forței de muncă. În perioada 2007-2017, proporția de români care trăiesc în alte țări UE a urcat cu 12,3 puncte procentuale. Pe pozițiile următoare după acest criteriu se situează Letonia (10 pp), Lituania (9,5 pp), Bulgaria (8 pp). O evoluție negativă la acest capitol a avut Cipru – scădere a procentajului de cetățeni care locuiesc peste granițe, de la 7,1% în 2007 la 3,9% în 2017.

La nivelul UE, 3,8% dintre cetățenii cu vârste între 20 și 64 de ani trăiau anul trecut în alt stat-membru decât cel de rezidență.

Mai puțini, mai bătrâni

După 1 ianuarie 2007, data aderării la Uniunea Europeană, peste 3 milioane de români au luat calea străinătății, alăturându-se celor care deja se aflau acolo. Ei au trimis în țară 55 miliarde de euro, cam un sfert din produsul intern brut (PIB) al României. Dar în același timp au generat un deficit de forță de muncă considerat de unii specialiști mai grav decât o criză financiară.

Exodul masiv al românilor din ţară devine cea mai importantă problemă a României viitoare. Numai în ultimii 10 ani au plecat peste 17% dintre ei. Devenim mai puțini și mai bătrâni ceea ce generează un viitor instabil și lipsit de predictibilitate, afirmă Marius Bostan, inițiator al RePatriot, un proiect de repatriere al românilor din Diaspora, prin antreprenoriat.

Bogăția risipită

“Problema deja nu mai este doar că o parte din români au plecat, ci că pleacă în continuare, nu scade ritmul plecărilor, ritmul revenirii. Ritmul întoarcerii acasă este destul de redus, iar statisticile și prognozele arată destul de prost”, a spus Bostan, citat de qmagazine.ro.

“Este ignorată cumva această problemă, dar este ignorată oportunitatea. Unde este o problemă, de obicei apare și oportunitatea. Aceasta este ignorată complet de administrație, Guvern. Aceste milioane de români sunt o bogăție. Dacă noi evaluăm cunoștințele, expertiza lor câștigată în țările de acolo, nu numai partea financiară, a banilor trimiși, vedem că sunt cea mai mare bogăție a României”, a adăugat antreprenorul.

Felix Pătrășcanu, co-fondator Fan Courier, susține că lipsa forței de muncă este o criză sâcâitoare și mult mai gravă decât cea economică.

„Dacă prin cea economică am trecut cu creșteri mai mici, în momentul de față avem o problemă gravă. În partea de vest a țării românii pleacă masiv în străinătate.Criza economică poate fi de 2, 3, 5 ani, după care îți revii, dar depopularea României e foarte gravă”, a arătat Pătrășcanu.