Dimitrie Cantemir, compozitor de manele? Răspunsul muzicologului Dumitru Răileanu

2023 este „Anul Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu”. De la moartea primului se împlinesc 300 de ani, de la nașterea celui de-al doilea, 170 de ani. Pe tot parcursul lunilor ce urmează, în toată țara vor fi organizate evenimente dedicate celor două personalități care fac parte din istoria și din patrimoniul cultural național.

• Deputat USR: În mod oficial, Nicușor Dan este idiotul util al PSD Grindeanu și sluga Securistanului!
• Veştea, primul mesaj către liberali: Nu e o amenințare!
• Tomac „ne-a îmbrățişat” şi-a plecat. Liberalul Adrian Veştea, nominalizat de Nicuşor Dan. Bolojan: Un act ostil, o încercare de a rupe PNL
• Simona Halep s-a retras. „Nu regret nimic și vreau doar să mulțumesc vieții și universului pentru tot ceea ce am primit”
• Acum 3 ani, România avea cea mai ieftină benzină din Europa. Azi e la nivelul din cele mai scumpe state membre UE

Institutul Național al Patrimoniului a lansat duminică, 15 ianuarie, de Ziua Culturii, primul episod din podcastul difuzat pe canalul de you tube al instituției, realizat la ediția de lansare de Roxana Zidaru, alături de directorul Institutului, Oana Zaharia.

Dialogul a fost dedicat lui Dimitrie Cantemir, din perspectiva sa de compozitor și teoretician de muzică turcă, invitat fiind Constantin Răileanu, fondator și coordonator al Ansamblului Cameral de muzică veche Anton Pann Ensemble.

A absolvit trei facultăți

Foto FB Costantin Răileanu

Constantin Răileanu este compozitor, muzicolog, dirijor, solist vocal, specialist, cercetător al muzicii vechi de sorginte orientală, iar alături de ansamblul cameral Anton Pann a susținut peste 500 de concerte în țară și în străinătate.

Munca sa este recunoscută și apreciată de cercetători și muzicieni de nivel internațional ca Walter Feldman, Kiya Tabassiyan, Kyriakos Kalaitzidis, Fikret Karakaya și alții. Este dublu licențiat al Universității Naționale de Muzică din București (2007-2014), la secțiile de Dirijat Cor Academic (2004-2007) și Muzică Bizantină (2001-2006) și licențiat al Facultății de Teologie Ortodoxă Iustinian Patriarhul din București în Istoria și Filosofia Religiilor, secția Pastorală (1997-2001).

Ora petrecută în studioul Institutului Național al Patrimoniului a curs cu fluiditate și rapiditate, invitatul fiind atât de stăpân pe subiectul discutat și făcând lumină asupra amplei personalități a lui Dimitrie Cantemir, inclusiv asupra ideii atât de greșite, răspândită chiar în cadrul academic. și anume că marele om de cultură român ar fi fost primul compozitor de manele.

„Muzica bizantină a fost folosită ca o armă politică de împărații bizantini. În momentul în care au început să piardă teritoriile, spre exemplu Egiptul, a avut loc o repliere. Împăratul a zis stop, de azi încolo nu se mai cântă ca până acum în bisericile locale, unde fiecare fredona, cam cum avem și noi azi bisericile de țară, în care cântăm în stil folcloric. Din acel moment, muzica bizantină a fost cea folosită de toată lumea din imperiu, pentru ca Împăratul să poată să coaguleze supușii și iată cum a avut loc o primă uniformizare culturală. Demersul a fost controlat din capitală.” Acest fapt ne-a influențat evident, cultural, și pe noi. „Iată rolul muzicii bizantine: un factor educator, pentru că a putut pătrunde și în zone mai puțin culturalizate.”, spune în interviu Constantin Răileanu.

Personalitate fascinantă și cameleonică

Domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir este îngropat la Mânăstirea Trei Ierarhi din Iași. Foto Q Magazine

Poate că George Călinescu a făcut cea mai bună descriere acestui domnitor și mare om de cultură, spunând că a fost „un erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinț moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.”

Foarte multe îi datorează muzica și cultura atât otomană, cât și românească, el unind aceste două zone cultural geografice diferite prin elemente bizantine comune. Pe lângă faptul că a fost domn al Moldovei de două ori, Cantemir a fost preocupat și a adus importante influențe în filosofie, etnografie, muzicologie, compoziție, lingvistică, geografie, istorie.

Alegerea domnitorului ca temă a podcastului nu a fost întâmplătoare, deoarece anul cultural 2023 este dedicat domnului Moldovei și marelui cărturar Dimitrie Cantemir. Se împlinesc 350 ani de la naștere și 300 de ani de la moartea sa. În termeni politici, gândirea strategică a domnitorului a fost uimitoare, încercând să apere țara noastră de turci prin alianța cu Petru cel Mare al Rusiei, în consiliul căruia intră în 1719 ca senator și devenind unul dintre cei mai apropiați sfătuitori ai țarului în probleme de politică orientală a Imperiului Rus.

La Universitatea din Oxford, Marea Britanie, în cadrul Facultății de Istorie există centrul de cercetări Cantemir Institute. Întreaga Europă l-a considerat unul dintre cei mai mari lingviști ai vremii, el vorbind și scriind în 11 limbi străine și fiind foarte bine informat și mare cunoscător al lumii orientale.

Întregul dialog realizat la primul podcast al Institutului Național al Patrimoniului poate fi urmărit aici, iar spre deliciul spectatorilor, Constantin Răileanu a interpretat două compoziții muzicale la kanun, un fel de țiteră mai mare, instrument arăbesc sau turcesc, cu un sunet ușor reconoscibil prin timbrul puternic melodramatic. „Acest instrument era folosit în urmă cu 200 de ani, dar iată că acum a devenit ceva exotic. La fel se poate întâmpla, sper să nu, și cu cobza și țambalul”, explică invitatul, înainte să înceapă să interpreteze două scurte melodii. În Kitab-ul musiki ebjed (Carte de notație muzicală), Dimitrie Cantemir scrie în limba turcă și pe lângă explicarea sistemului muzical teoretic văzut de domnitor și notația muzicală folosită de acesta, autorul adaugă și 365 de melodii. Astăzi nu mai folosim acest sistem muzical, însă în acel moment Bach nu definise încă sistemul tonal cu al său Clavecin Bine Temperat.