Nicușor Dan, mână largă. Cumpără un coș de gunoi cu 600 de euro

Conducerea Administrației Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB) a solicitat sume uluitoare pentru cumpărarea de bănci și coșuri de gunoi, cu 700 de euro, respectiv, 600 de euro, bucata. Sumele apar în proiectul de buget al Capitalei, aflat în dezbatere publică. Viceprimarul care are parcurile în atribuții spune că cei de la ALPAB ar fi de vină pentru asta, pentru că au luat în calcul cele mai mari prețuri.

• PSD asigură că moțiunea va trece. Parlamentarii PNL, USR și UDMR vor fi prezenți, dar nu vor vota
• Ana Blandiana și Zbigniew Herbert, între destin și premiu
• „Criminalitatea este în creștere în întreaga UE, iar în multe privințe are chip de copil”
• Proiectul Neptun Deep: încep lucrările de instalare a conductei de gaze în Marea Neagră
• Va fi Chivu al treilea „Mag”, după Herrera și Mourinho?

Pentru 1.500 de bănci, se propune suma de 5,3 milioane de lei, adică 3.570 de lei pentru o bancă (720 de euro), în condițiile în care prețul mediu pentru o bancă de lemn sau metal este de 1.000 – 1.500 de lei, potrivit site-urilor de specialitate. De asemenea, pentru 1.500 de coșuri de gunoi este prevăzută suma de 4,5 milioane de lei (900.000 de euro), adică aproape 3.000 de lei (600 de euro) pentru un coș de gunoi.

Viceprimarul Horia Tomescu spune că le-a cerut celor de la ALPAB să facă demersuri pentru schimbarea mobilierului urban din parcuri.

,,Eu vreau să mergem pe calitate. Am cerut să avem și coșuri de gunoi mai mari, dar să fie mai rare, nu chiar lângă fiecare bancă. Vom face o licitație publică și probabil vom face un acord-cadru, pe doi sau pe trei ani.  Aceasta este suma maximală fundamentată de către cei din ALPAB. Eu sunt convins că nu vom ajunge la prețurile acestea”, a declarat Tomescu, în exclusivitate pentru Gândul.

De asemenea, administrația vrea să cumpere și un aparat de spălat graffiti cu suma de 300.000 de lei.

Bugetul estimat al Bucureștiului, în 2023, este de peste 11 miliarde de lei, din care 8 miliarde, buget propriu. Din acești bani, aproape 140 de milioane de lei merg la ALPAB. La bugetul propriu se adaugă bani din fonduri nerambursabile de 1,6 miliarde de lei și venituri de la instituțiile subordonate, de aproximativ 2,6 miliarde de lei. Peste 2,4 miliarde de lei ar urma să fie cheltuiți pe subvențiile la termoficare și transportul public.

Anul trecut, bugetul Capitalei a fost de aproximativ 9 miliarde de lei, cu tot cu veniturile de la instituțiile subordonate.

Bugetul ar putea fi aprobat pe 3 februarie

Zilele trecute, primarul general anunța că bugetul ar urma să fie supus aprobării în Consiliul General al Municipiului București, la data de 3 februarie.

„Acordul pe care îl avem cu colegii din majoritate este să avem o şedinţă de Consiliu General în 3 februarie, în care să votăm bugetul”, a spus Nicușor Dan.

Bugetul nu este realist

Fostul city manager al Capitalei, care s-a ocupat de elaborarea bugetelor în mandatul Gabrielei Firea, spune că edilul șef a supraestimat veniturile de la 5 miliarde de lei, la 8 miliarde de lei, și că bugetul nu este realist.

,,Pe de altă parte, Nicușor Dan a afirmat fals zilele trecute că Primăria Capitalei are zero datorii. Are datorii mai mari decât au fost în 2016. În ceea ce privește încasările de 1,6 miliarde de lei din fonduri nerambursabile, aceasta este o sumă uriașă, nu au cum să atragă atât de mult. Nu este deloc un buget realist, iar din informațiile mele, toate grupurile politice, inclusiv cei de la USR, vor aduce amendamente, deci bugetul se va modifica”, a spus Sorin Chiriță, în exclusivitate pentru Gândul.

În ședințele CGMB, când se votează bugetul, consilierii generali de la diferitele grupuri politice propun amendamente, astfel că proiectul se poate modifica la anumite capitole.

Cheltuieli prevăzute în proiectul de buget, în 2023, pentru principalele instituții

Administrația Cimitirelor: 35 de milioane de lei;

ALPAB (parcuri): 139 de milioane de lei;

Administrația Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB): 607 milioane de lei;

Asistență socială: 414 milioane de lei;

Direcţia Generală de Poliție Locală şi Control a Municipiului Bucureşti: 67,5 milioane de lei;

Administrația Străzilor: 220 de milioane de lei;

Clădiri cu risc seismic: 77 milioane de lei.