Dobrogea ascunde un fluviu subteran secret

Se vorbeşte despre el ca despre un fluviu subteran care traversează judeţul Constanţa cu un debit care l-ar depăşi cu mult pe cel al Dunării.
Ceea ce a ţâşnit din pământ ar putea fi al patrulea braţ al Dunării, pierdut în nisipul Dobrogei, aşa cum spunea Herodot.
Încă din anii ’60, hidrologii au încercat să lămurească, prin foraje experimentale, care sunt calitatea şi cantitatea apelor subterane.
Dobrogea are nu unul, ci două rezervoare imense de apă subterană. Unul în nord, care merge până la 100 de metri în adancime, iar altul în sud, format în Jurassic.
O parte din apa formată la 600-700 de metri sub sol curge spre vest, în zona Giurgiu, alta se disipă treptat spre Mare.
Depozitul vechi de 90 de milioane de ani alimenteaza 48 de localitaţi din judetul Constanţa. Apă neclorinată, fără nitriti, cu un echilibru perfect de calciu, magneziu şi fier. În astfel de perioade de secetă, apa de adâncime ar putea fi varianta salvatoare. Doar că cercetatorii spun că ar fi o mişcare strategică total greşită.
“Trebuie prezervate pentru generaţiile viitoare. Nu se evaporă, sunt ape legate de componenţa rocilor”, spune Rodica Macale, cercetator ştiinţific. Adică, odată începută extracţia, echilibrul se rupe.