Dodon este noul președinte al R. Moldova

Can­di­da­tul soci­a­list, Igor Dodon obți­ne foto­li­ul de pre­șe­din­te pen­tru urmă­to­rii patru ani. Aces­ta a acu­mu­lat mai mult din jumă­ta­te din votu­ri­le vala­bil expri­ma­te în turul II al scru­ti­nu­lui sau pes­te 805 421 de votu­ri.

La ale­ge­ri­le din 13 noiem­brie au ieșit la urne, potri­vit date­lor pre­li­mi­na­re, cir­ca 1,65 mili­oa­ne de oame­ni. Res­pec­tiv, pen­tru lide­rul soci­a­list și-au dat votul mai mult de jumă­ta­te din­tre aceștia.

În ace­lași timp, doar 40% din procesele-verbale din dias­po­ră au fost con­ta­bi­li­za­te, iar rezul­ta­te­le ara­tă că Maia San­du obți­ne pes­te 68% din votu­ri­le cetă­țe­ni­lor R. Mol­do­va afla­ți pes­te hota­re. Votu­ri­le care n-au fost încă pro­ce­sa­te nu pot însă influ­en­ța  radi­cal rezul­ta­te­le fina­le, scrie zdg.md.

Tot­o­da­tă încă cel puțin 10 sec­ții de vota­re rămân des­chi­se la acest moment: șap­te în SUA și trei în Can­a­da.

Update: 21.05

Autorităţile electorale au închis la ora 21.00 secţiile de vot de pe teritoriul României şi Republicii Moldova, după ce peste 53% dintre alegătorii moldoveni înregistraţi au votat în al doilea tur al scrutinului prezidenţial pentru cei doi candidaţi – socialistul Igor Dodon sau proocidentala Maia Sandu. Primele rezultate parţiale sunt aşteptate în următoarele ore, întrucât moldovenii nu realizează exit poll-uri.

Update

Aproape 200.000 de persoane în plus au votat în al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Buletinele de vot de la secțiile de vot din străinătate au început să se epuizeze, secția de la Ambasada Republicii Moldova din București a folosit toate cele 3.000 de buletine de vot și a fost închisă. Alte secții de vot din străinătate unde se termină buletinele de vot sunt în Irlanda, Marea Britanie și în Italia, dar există semnale că există o situație asemănătoare și în Germania. La secția de votare din Londra au fost depuse 678 de contestații din partea cetățenilor care nu au putut să își exercite dreptul de vot din cauza epuizării buletinelor. Buletinele de vot se vor epuiza și în Canada foarte curând, anunță reprezentanții diasporei de acolo. În Franța au mai rămas buletine de vot doar la secția deschisă la Strasbourg.

In România

Peste 500 de persoane aşteaptă, duminică seara, la coadă, la Consulatul Republicii Moldova la Bucureşti, pentru a-şi exercita dreptul la vot, oficialii anunţând că mai au doar 480 de buletine.

Votanţii care nu au mai putut să îşi exercite dreptul la ambasada Republicii Moldova la Bucureşti, au mers la sediul Consulatului, aşa cum a recomandat şi ambasadorul moldovean. De altfel, acestora li s-a asigurat transportul de la ambasadă la consulat.

A mai rămas o oră până la închi­de­rea sec­ți­i­lor de vota­re. Până la ora 20.00, și-au expri­mat opțiu­nea de vot 1,58 mili­oa­ne de ale­gă­to­ri, echi­va­len­tul a 52,7. Cifra este cu apro­xi­ma­tiv 150 de mii mai mare față de pri­mul tur, atun­ci când și-au expri­mat opțiu­nea 1,43 de mili­oa­ne de oame­ni sau 49%.

Sec­ți­i­le de vota­re se vor închi­de în R. Mol­do­va și în majo­ri­ta­tea ora­șe­lor euro­pe­ne la ora 21.00. Ulti­mii vor vota cetă­țe­nii R. Mol­do­va din SUA și Can­a­da. Aco­lo, sec­ți­i­le de vota­re s-au des­chis în urmă cu câte­va ore și se vor închi­de spre dimi­nea­ța aces­tei zile, în R. Mol­do­va.

13 sec­ții de vota­re din raio­nul Hân­cești, trei sec­ții din Can­te­mir și o sec­ție din Codru au rămas fără curent elec­tric. Maxim Lebe­din­schi, mem­bru CEC a decla­rat însă că pro­ce­sul de vot nu a fost afec­tat.

Ora 18.08: Cu mai puțin de trei ore până la închi­de­rea urne­lor de vot au votat 50% din cetă­țe­nii cu drept de vot, cu 1% mai mult decât la scru­ti­nul din 30 octom­brie, la închi­de­rea urne­lor.

Ora 17.50: Maia San­du cere demi­sia minis­tru­lui Afa­ce­ri­lor Exter­ne și pre­șe­din­tei Comi­si­ei Elec­to­ra­le Cen­tra­le, pen­tru obs­truc­țio­na­rea drep­tu­lui de vot al cetă­țe­ni­lor R. Mol­do­va, garan­tat de Con­sti­tu­ție. „La Lon­dra, în sec­ția de vot Strat­ford (nr. 336), s-au ter­mi­nat bule­ti­ne­le de vot, în timp ce sute de cetă­țe­ni așteap­tă afa­ră pen­tru a vota. Cer demi­sia minis­tru­lui Afa­ce­ri­lor Exter­ne și a pre­șe­din­tei Comi­si­ei Elec­to­ra­le Cen­tra­le, ca prin­ci­pa­li res­pon­sa­bi­li de acest dez­as­tru”, scrie Maia San­du, pe o rețea de soci­a­li­za­re.

Ora 17.00 Aproa­pe 1.400. 000 de cetă­țe­ni și-au expri­mat votul, adi­că 47,4 % din numă­rul de ale­gă­to­ri din lis­te­le elec­to­ra­le.

Ora 16.45: În ulti­me­le două săp­tămâ­ni, cetă­țe­nii R. Mol­do­va din dias­po­ră au impre­sio­nat prin mobi­li­za­rea de care au dat dova­dă. Unii au făcut mii de km pen­tru a putea vota, alții au aju­tat alți cetă­țe­ni să ajun­gă la sec­ți­i­le de vot. Astăzi, pe rețe­le­le de soci­a­li­za­re a fost medi­a­ti­ză foto­gra­fia unui mol­do­vean sta­bi­lit în Fran­ța, care a venit la vot cu per­fu­zi­i­le după el.

Secțiile de vot pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale s-au deschis duminică dimineață în Republica Moldova. Igor Dodon, candidatul prorus al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), și Maia Sandu, candidata proeuropeană a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), se confruntă în turul al doilea al scrutinului prezidențial, considerat crucial pentru viitorul țării.

Secţiile de votare din ţară s-au deschis la ora 7.00 şi se vor închide la ora 21.00, informează Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.

Moldovenii stabiliţi peste hotarele ţării vor avea la dispoziţie 100 de secţii de votare, la fel ca în primul tur al scrutinului.

Cei care sunt aflaţi la studii sau sunt stabiliţi în România pot vota la una dintre cele 11 secţii deschise în zece oraşe. Astfel, două secţii de vot sunt în Bucureşti — una la sediul Ambasadei Republicii Moldova în România, iar cealaltă la Secţia Consulară. O altă secţie de votare va fi deschisă la Iaşi, la Consulatul General. De asemenea, se va putea vota şi la Galaţi, Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Bacău, Suceava şi Craiova, informează Unimedia.

Peste trei milioane de moldoveni sunt aşteptaţi să voteze la alegerile de duminică, fiind pentru prima dată în ultimele două decenii când moldovenii îşi aleg direct preşedintele.

În primul tur le alegerilor prezindenţiale din Republica Moldova, candidatul prorus, Igor Dodon, a obţinut 48,23% din voturi, iar Maia Sandu, un politician considerat proeuropean, a fost votată de 38,42% din electorat.

“Un politician prorus din Republica Moldova care a ameninţat să renunţe la cooperarea cu Uniunea Europeană are şanse mari să devină preşedinte. Victoria lui Igor Dodon ar consolida influenţa Moscovei în Europa de Est pe fondul ascensiunii politicienilor eurosceptici şi antisistem pe întregul continent. Igor Dodon, care a pledat şi pentru recunoaşterea regiunii Crimeea ca parte a Rusiei, se confruntă cu Maia Sandu, un politician proeuropean, în primul scrutin prezidenţial cu vot direct organizat în Republica Moldova în 20 de ani. Scrutinul programat duminică în R.Moldova coincide cu alegerile prezidenţiale din Bulgaria, unde favoritul militează tot pentru consolidarea relaţiilor cu Moscova”, comentează Financial Times.

Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi Bulgaria au loc la doar câteva zile după ce victoria lui Donald Trump a generat semne de întrebare privind continuarea susţinerii Statelor Unite ale Americii pentru ţările central şi est-europene, supuse presiunilor Rusiei.

“În cazul în care Igor Dodon şi Rumen Radev vor câştiga alegerile, situaţia ar putea trage un semnal de alarmă la Bruxelles, pe fondul intensificării în estul Europei a sentimentelor de revoltă faţă de valorile UE. În această categorie intră premierul Ungariei, Viktor Orban, şi Milos Zeman, preşedintele Cehiei, amândoi pledând pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Moscova”, notează FT.

Maia Sandu, candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), aflată, potrivit sondajelor, cu 10% în urma lui Igor Dodon, afirmă că scrutinul prezidenţial comportă “pericole majore”. “Noi considerăm că modelul de dezvoltare european – drepturi, prosperitate, securitate – este cel mai propice pentru ţara noastră şi nu vedem cum ne-ar putea ajuta proiectul „alternativ” de dezvoltare. Mai ales că acum, în Republica Moldova, se construieşte o „verticală a puterii” pe model putinist. Iată de ce preluarea preşedinţiei de către forţele anti-oligarhice ar putea însemna un prim pas spre revenirea la obiectivul reintegrării europene. Pentru aceasta, Republica Moldova trebuie să devină un stat cu instituţii puternice, o justiţie independentă şi o economie durabilă. Aceasta este calea reintegrării pe care o vedem. Doar aşa vom convinge atât cetăţenii noştri, cât şi pe cei europeni, că putem avea un proiect de dezvoltare comun”, a declarat Maia Sandu într-un interviu pentru Gandul.info.

În campanie, Dodon a stârnit o controversă afirmând că fosta regiune ucraineană Crimeea aparţine Rusiei. Întrebat acum ce părere are despre anexarea Crimeei, Dodon a precizat: “De facto, Crimeea este parte a Rusiei acum, dar, la nivel legal, anexarea nu este recunoscută de Occident, nici de majoritatea ţărilor”, nici măcar de Republica Moldova”. În opinia candidatului prorus, recunoaşterea de către Chişinău a anexării regiunii Crimeea ar comporta “multe riscuri” în contextul crizei separatiste din Transnistria. Soluţia pentru Transnistria ar fi “garantarea unui statut special” pentru regiunea cu populaţie majoritar prorusă, a apreciat Igor Dodon.

Atacuri au fost şi în cadrul dezbaterii, desfăşurată joi, dintre cei doi contracandidaţi la preşedinţia Republicii Moldova. Dodon a anunţat că dacă va câştiga, va insista ca în şcoli să fie predată istoria Republicii Moldova în loc de istoria României.

“Eu voi insista ca istoria Moldovei să revină în şcoli. Copiii noştri trebuie să cunoască adevărul istoric. Sunt multe lucruri în istoria românilor care nu corespund realităţii. Eu mă bazez pe Constituţie, iar în ea scrie limba moldoveneacă”, a menţionat Dodon, citat de Unimedia.

La rândul său, Maia Sandu a exprimat îngrijorări că dacă ar câştiga, Dodon ar face o prioritate din a scrie manuale de istorie “şi nu va avea timp să lupte cu oligarhii”.

“Vai de noi dacă ajunge Igor Dodon să ne scrie istoria. El se va ocupa de istorie şi nu va avea timp să lupte cu oligarhii, de pensii, de corupţie, de economie, prioritatea lui este să scrie manuale de istorie. De acest lucru trebuie să se ocupe oamenii de ştiinţă. Politicienii nu trebuie să se amestece în asta, sau poate mâine, pomâine ne vom trezi că politicul dictează cum să fie scrisă în manuale, biografia domnului Dodon?”, i-a răspuns Maia Sandu.

Cine sunt cei doi candidaţi

Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiştilor la preşedinţia R. Moldova, este un economist care a îndeplinit funcţia de prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul condus de Zinaida Greceanîi din anul 2006 până în 2 septembrie 2009. Începând din anul 2009, Dodon este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind iniţial ales pe listele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). În anul 2011, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc a părăsit fracţiunea PCRM din Parlament, cei trei aderând ulterior la Partidul Socialiştilor. Igor Dodon este ales în acelaşi an preşedintele partidului.

Maia Sandu are 44 de ani şi a studiat managementul la ASE în Moldova, apoi a făcut un masterat în relaţii internaţionale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, iar între 2009 şi 2010- un masterat în administraţie publică în SUA, la Harvard Kennedy School of Government. A lucrat din 2010 până în 2012 la Washington, pe postul de consilier al directorului executiv, apoi a revenit în Moldova, unde a fost numită ministru al Educaţiei, rezistând în mai multe guverne, până în 2015: în guvernul Vlad Filat, apoi în guvernul Iurie Leancă şi cel al lui Chiril Gaburici. În iulie 2015, a fost propunerea PLDM pentru postul de premier, însă pentru că a pus condiţii intransigente, nu a fost susţinută de celelalte partide din alianţa în care se afla PLDM, în locul ei fiind desemnat Valeriu Streleţ. La finalul lui 2015, şi-a lansat propria platformă politică de dreapta, „În pas cu Maia Sandu”, care ulterior a devenit Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS).