Curg râuri de promisiuni despre reduceri de taxe, majorări de salarii și pensii, investiții în infrastructură și în sistemul sanitar. Programe atractive și destul de asemănătoare.
Cota unică
ARD (Alianţa România Dreaptă, sub care candidează împreună PDL, PNŢCD şi Forţa Civică) susține reducerea cotei unice (impozitul pe veniturile salariale şi pe profitul companiilor) de la 16% în prezent, la 12%. Uniunea Social-Liberală, constituită din UNPR, PSD, PNL și PC, dorește să introducă o cotă diferențiată de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, de 8% (pentru venituri de până la 800 de lei), 12% (pentru venituri între 800 de lei și 1.600 de lei) și 16% (pentru venituri mai mari de 1.600 de lei). În privința TVA, ARD nu dorește modificări, însă USL propune o scădere treptată a TVA începând din 2014, până la 19% în 2016. USL mai propune reducerea TVA la producătorii agricoli de la 24% la 9%, 15% urmând să se întoarcă la producător în momentul în care prezintă factura. Măsura va fi valabilă doar pentru producţie.
Salariul
Potrivit ARD, salariul minim garantat va creşte, începând cu anul 2013, la 850 de lei, de la 700 de lei, urmând ca, la începutul lui 2015, salariul minim să ajungă la 1.000 de lei. Potrivit unor lideri sindicali, în aprilie 2012, un sfert din angajaţii din România erau plătiţi la nivelul salariului minim garantat. USL promite creşterea salariului minim la 1.200 de lei, în cei patru ani de guvernare. Programul ARD promite pensii mai mari, însă nu ia în calcul impactul bugetar. Potrivit ARD, pensiile se vor majora în raport cu „inflaţia medie anuală plus 50% din creşterea reală a câştigului salarial nominal mediu brut lunar”. Alianța USL este la fel de generoasă când vine vorba de indexarea pensiilor cu rata inflației, însă specifică faptul că va face acest lucru „în limitele bugetului”. În privința reducerii contribuţiilor sociale ale angajatorului, cele două alianțe au căzut de acord. ARD promite că, de la 1 ianuarie 2015, CAS se va reduce cu 5%, în timp ce USL dorește o reducere treptată, desfășurată, a contribuțiilor în următorii patru ani, tot cu 5%.
Ajutorul de stat
ARD dorește să mai înfiinţeze o bancă de stat – Banca Publică pentru Investiţii – și un minister nou, al Competitivităţii Economice. Alianța România Dreaptă promite că gradul de colectare a taxelor şi impozitelor va creşte la 35% din PIB, că nivelul investiţiilor publice se va majora la 6,2% din PIB. Potrivit ARD, ajutorul de stat va fi folosit la maximum, iar angajamentele bugetare, care „pe termen scurt nu pot fi achitate”, vor fi transformate în titluri publice de garanţie pentru credite bancare pe care creditorii statului le-ar putea contracta la bănci în scopul asigurării lichidităţii. ARD dorește să înființeze un Fond Naţional pentru Stabilitate Financiară „alimentat prin contribuţii ale persoanelor juridice rezidente în România, în primul rând ale băncilor comerciale”.
Educaţie, sănătate şi integrare socială
În cazul în care USL va câştiga alegerile, toate autostrăzile la care se lucrează acum vor fi terminate până în 2016, și anume circa 870 km de autostradă care să fie deschişi traficului până la final de mandat, potrivit promisiunilor alianţei. USL mai promite să construiască opt spitale regionale până în 2016, să elimine analfabetismul, să crească angajabilitatea romilor, să creeze locuri de muncă pentru 1,4 milioane de persoane din rural, să facă licee şi campusuri şcolare în mediul rural, să creeze 50.000 de locuri în creşe şi grădinițe până în 2016 şi să tripleze investiţiile în cercetare. Uniunea Social Liberală promite să continue programul cu garanţii de stat Prima Casă, dacă va păstra guvernarea şi după alegerile din decembrie, însă nu specifică dacă programul va mai fi disponibil în euro.
„La urma urmei, situația fiscală a României nu este atât de rea, deficitul fiscal este de 3% din PIB, în timp ce datoria este de sub 40% din PIB. Cred că va fi crucial ca aceste politici să fie o parte dintr-un plan fiscal credibil pentru a păstra finanțele publice pe o bază sustenabilă.”
William Jackson, analist Capital Economics
„Nimeni nu amintește de reduceri de cheltuieli, iar soluția îmbunătățirii miraculoase a colectării este nerealistă în practică. Este necesară, dar produce rezultate în timp și nu este o bază suficient de credibilă pentru construcția bugetară.”
Aurelian Dochia, analist economic
„Reducerea TVA este măsura care ar exercita cel mai mare impact asupra consumului privat și implicit asupra creșterii economice și cred că aceasta ar trebui să se realizeze într-o singură etapă, pentru a avea un efect notabil. Însă, înainte de a implementa o astfel de reducere, trebuie să ne îmbunătățim radical gradul de colectare a taxelor și impozitelor, ceea ce va întârzia implementarea acestei măsuri și chiar ar pune sub semnul întrebării posibilitatea reală de a face acest lucru.”
Melania Hăncilă, economist-șef Volksbank
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
