E-uri cancerigene! Cum ne otrăvește zilnic mâncarea

Cum este posibil ca ceea ce mâncăm să ne otrăvească şi ce alimente trebuie să evităm aflați într-un material Q Magazine.

Poate mai mult decât oricând, perioada Sărbătorilor pascale a scos în evidență atât gustul românilor pentru cumpărături, cât şi apetitul pentru mese îmbelşugate, chiar pantagruelice. Dar internările cauzate de astfel de ospețe, care devin un laitmotiv al jurnalelor tv, nu trebuie puse doar pe seama lăcomiei unora dintre concetățenii noştri. Există motive mult mai palpabile, cel mai important dintre acestea fiind aditivii alimentari, numiți generic E-uri (de la Europa), pe care îi consumăm fie că ştim, fie că nu – din ignoranță, neglijând să analizăm etichetele. Dacă cei care îşi permit au alternativa produselor eco (fără E-uri şi conservanți), majoritatea merge pe ruta mai ieftină a produselor îmbunătățite artificial. Prețul plătit este unul tragic pentru sănătatea populației: din cei 500.000 de bolnavi de cancer luați în evidență, o treime s-a îmbolnăvit din cauza alimentației nesănătoase!

Paradoxal, cel mai dăunător pentru sănătate este alimentul nostru de bază: pâinea. Din pricina E-urilor pe care le conține, pâinea „cea de toate zilele” a devenit otrava de zi cu zi. Un studiu recent al Asociației Naționale pentru Protecția Consumatorilor şi Promovarea Produselor şi Serviciilor din România arată că aproape toate hypermarketurile din Bucureşti vând pâine cu E-uri. Este vorba de diferite tipuri de E-uri, fie coloranți alimentari, fie conservanți ori anumiți aditivi pentru a da afânare, gust, aspect. Nutriționiştii trag un semnal de alarmă, subliniind că E-urile din pâine sunt cele mai dăunătoare deoarece sunt consumate cel mai des. Şi de parcă nu ar fi de ajuns, acestea intră în combinație şi cu aditivii din alte alimente.

Copiii, cei mai afectați de E-urile din carne
Imediat după pâine şi circ, în preferințele românilor urmează carnea. Nici aceasta nu scapă însă de tratamentul artificial, prin care câştigă savoare, gramaj şi viață lungă, dar otrăveşte cumpărătorul. Deşi în România consumul mediu de mezeluri pe cap de locuitor este de 8 kilograme, mult sub media UE, de 25 de kilograme, urmările pe care le dau conservanții sunt nebănuite. „Industria care produce zeci de tone pe zi nu poate funcționa fără partea de aditivare, partea de conservanți. Țăranul nu va vinde niciodată la Carrefour, nu este într-un sistem de distribuție, nu poate să aibă un preț competitiv în piață şi un termen de valabilitate, doar industria poate face acest lucru”, afirmă preşedintele Asociației Române a Cărnii, Radu Timiş, arătând partea plină a paharului. Însă, dacă E-urile sunt esențiale pentru industria cărnii, mărind perioada de valabilitate cu 30-60 de zile şi stimulând producția, grav este că ele sunt folosite de multe ori în exces, peste limita acceptată de Ministerul Sănătății. Edificator este faptul că, dacă de mâine nu s-ar mai folosi E-uri, industria mezelurilor ar fi în pragul colapsului, 75% dintre producători ieşind de pe piață deoarece produsele ar expira pe raft. „Copiii sub 10 ani sunt cei mai expuşi când vine vorba de conținutul mare de E-uri din mezeluri”, avertizează nutriționistul Gheorghe Mencinicopschi.

Prăjituri din prafuri şi apă
Utilizarea E-urilor este atât de răspândită în alimentație, încât niciun produs imaginabil nu a scăpat de atingerea fatidică a acestora. Astfel, la marginea oraşului Iaşi, 100 de angajați lucrează într-o hală mică, unde fac mâncare praf. Pulberile respective sunt ulterior rehidratate pentru a se transforma în pâine crocantă sau prăjituri aspectuoase. Din cauza compuşilor din produse, locul a fost supranumit „fabrica de E-uri”. Afacerea aparține Zeelandia, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de ingrediente şi mixuri pentru panificație şi patiserie. Investiția batavilor este una dintre cele mai importante din județ, având o cifră de afaceri de 10 milioane de dolari. E o alertă că, în România, grija pentru sănătatea comunității şi-a vândut sufletul comerțului.

Şi cosmeticele au E-uri
Nici produsele cosmetice nu au scăpat de invazia E-urilor. Compuşi chimici nocivi există chiar şi în produsele aşa-zise naturale, pe care femeile le folosesc, culmea, pentru a-şi proteja sănătatea. Înainte de a cumpăra un şampon, o loțiune sau o cremă de mâini, consultați atent denumirile substanțelor chimice din lista de ingrediente. Un risc însemnat pentru sănătate prezintă: imidazolidinyl urea, diazolidinyl urea, methyl/propyl/butyl/ethyl paraben, uleiul mineral şi derivatele sale, sodium lauryl sulfate, propylene glycol, pudra de talc, lanolina şi stearalkonium chloride. De asemenea, parfumurile sintetice pot avea şi 200 de compuşi chimici, iar vopselurile sintetice sunt considerate cancerigene.

E-urile de evitat
E 110 Cancerigen (găsit în dulciuri, prăjituri, budinci, sucuri)
E 123 Cancerigen (dulciuri, jeleuri, brânză topită)
E 124 Toxic (mezeluri)
E 127 Cancerigen (alcool, înghețată, prăjituri, bomboane, sucuri răcoritoare)
E 128 Toxic (carnea de hamburgeri)
E 211 Cancerigen (băuturi răcoritoare)
E 220/E 228 Alergen (carnea de hamburgeri, cartofi deshidratați, fructe confiate, prăjituri, bere, vin, oțet)
E 230 Toxic (citrice)
E 231 Cancerigen
E 233 Toxic
E 249/E 252 Cancerigen (mezeluri și alimente conservate prin sărare)
E 320 Cancerigen (cartofi deshidratați, uleiuri vegetale, supe concentrate, sosuri, gumă de mestecat)
E 425 Toxic respirator (jeleuri)
E 621 Neurotoxic (condimente, supe concentrate)
E 951 Cancerigen (guma de mestecat, produse zaharoase, băuturi răcoritoare)
E 954 Cancerigen (guma de mestecat, produse dulci, băuturi răcoritoare)