Economia a crescut mai mult decât anticipau FMI şi Comisia Europeană

Economia României crescut în 2018 cu 4,1%, depăşind estimările Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Citește și: Ziua Z pentru Kovesi

Produsul Intern Brut a urcat anul trecut, în termeni reali, cu 4,1% faţă de 2017, până la 940,48 miliarde de lei, informează Institutul Naţional de Statistică (INS).

Comisia Europeană estima recent o creştere de 4% pentru 2018, arătând că “boom-ul economic care a început în România în anul 2017” urma să se tempereze.

Aceeaşi evoluţie pentru anul trecut o anticipa FMI într-un studiu publicat în luna octombrie.

„Economia României a înregistrat o creştere robustă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale şi a cererii externe solide. Creşterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 şi să continue să se diminueze până la 3,4% în 2019, pe măsură ce stimulentele se vor modera”, menţiona documentul Fondului.

Conform unui comunicat al INS, la creşterea PIB, în anul 2018 faţă de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei.

Astfel, contribuţii pozitive importante au avut:

• Industria (+1,0%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%;
• Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%;
• Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (9,9%);
• Informaţiile şi comunicaţiile, (+0,4%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,0%;
• Activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%;
• Impozitele nete pe produs (+1,0%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,1%.

Construcţiile au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,3%) ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 5,6%.

Creşterea din utilizarea PIB

Potrivit INS, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,2% contribuind cu 3,3% la creşterea PIB.

Din acest punct de vedere, o contribuţie negativă la creşterea PIB au avut-o:

• Formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de -0,7%, consecinţă a reducerii cu 3,2% a volumului său;
• Exportul net (-1,8%), consecinţă a creşterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8,6%.