Emmanuel Macron, învestit în funcţia de preşedinte al Franţei

Preşedintele-ales al Franţei, Emmanuel Macron, a fost învestit în funcţie, devenind astăzi, oficial, cel de-al 25-lea şi cel mai tânăr preşedinte al Republicii franceze, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Élysée.

DECALOGUL NOULUI PREȘEDINTE AL FRANȚEI

Pe 7 mai 2017, Emmanuel Macron a câştigat alegerile prezidenţiale din Franţa în faţa lui Marine Le Pen, candidata formaţiunii populiste Frontul Naţional.

 François Hollande i-a predat duminică ștafeta lui Emmanuel Macron în funcția de președinte al Franței în cadrul unei ceremonii oficiale și a părăsit apoi Palatul Elysee, în aplauzele invitaților și ale mulțimii adunate în fața reședinței prezidențiale, relatează AFP.

Așa cum prevede protocolul, François Hollande l-a întâmpinat pe Emmanuel Macron la Palatul Elysee, după care au avut o discuție privată, ca parte a ceremoniei de predare a puterii.

Printre oficialii francezi care vor participa la festivităţile oficiale de la Palatul Élysée se numără preşedintele Adunării Naţionale şi cel al Senatului, premierul Bernard Cazeneuve şi şeful Consiliului Constituţional, Laurent Fabius.

Cine este noul președinte al Franței

Emmanuel Macron s-a născut la 21 decembrie 1977, în localitatea Amiens din nord-estul Franţei. A urmat cursurile de Filozofie la Universitatea Paris Nanterre şi are un masterat în Afaceri publice de la Institut d’Etudes Politiques de Paris. După absolvirea École nationale d’administration (ENA) în 2004, Macron începe să lucreze în cadrul serviciului de Inspecţie a Finanţelor, după un an primind diploma de inspector.

În 2008 renunţă la serviciul public şi se angajează la instituţia financiară Rothschild & Cie Banque.

Macron a intrat în politică în anul 2012, atunci când a ocupat postul de consilier al preşedintelui Francois Hollande. Ulterior, între 2014 şi 2016, a fost ministru al Economiei.

În 2016, el demisioneză din funcţia de ministru şi anunţă că va candida la preşedinţia Franţei. Pe 6 aprilie în acelaşi an, Macron înfiinţează mişcarea En Marche!.

Franța, sub mandatul lui Hollande

Preşedintele încă în exerciţiu a avut o popularitate ajunsă la un record negativ, încheindu-şi mandatul cu o cotă de încredere în cădere liberă, la 14%. Hollande intenţiona să fie un preşedinte „normal”, apropiat de popor, ca la scandinavi.

Ce i-a făcut pe francezi să nu îl mai susțină pe Hollande? Principalul motiv legat de lipsa de popularitate a liderului francez este unul economic. Francois Hollande nu a reușit să rezolve problema șomajului, așa cum promisese în campania, iar creșterea economică din Franța este una fragilă. În plus, țara s-a confruntat cu proteste de amploare în urma reformei codului muncii, care elimină mare parte din protecţia muncitorilor francezi şi permite angajatorilor să majoreze necontrolat numărul orelor de muncă.

Pe lângă problemele economice, Francois Hollande s-a confruntat cu  terorismul. Mandatul său de președinte a fost marcat de sângeroasele atentate care au vizat țara în ultimii doi ani.

De la atentatele din 2015, peste 230 de oameni au fost uciși în atacurile teroriste din Franța, în ultimii doi ani.

Reușitele lui Hollande

Francois Hollande va rămâne, însă, în istorie ca președintele care a legalizat căsătoriile gay. Franța a devenit, în 2013, cel de-al noulea stat european care a legalizat căsătoriile între persoanele de același sex și al 14-lea din lume.

Tot sub mandatul lui Hollande, Parisul a devenit capitala luptei mondiale împotriva încălzirii globale. În capitala franceză a fost semnat istoric acord pentru limitarea încălzirii globale, care este menit să transforme fundamental, în următoarele câteva decenii, economia nesustenabilă bazată pe consumul combustibililor fosili din prezent.

În ciuda neîncrederii francezilor, Francois Hollande a reuşit să scadă cheltuielile uriaşe ale Palatului Elysee. În 1994, reşedinţa prezidenţială cheltuia 3,3 milioane de euro pe an. În 2010, în mandatul lui Nicolas Sarkozy, s-a ajuns la 112 milioane de euro. În 2014 şi 2015, sub Francois Hollande, bugetul Palatului Elysee a scăzut la 100 de milioane.

Francois Hollande va avea, de săptămâna viitoare, după ce îşi încheie mandatul de preşedinte al Franţei, o pensie de 15.000 de euro, scriu jurnaliştii de la Le Figaro. Va avea o reşedinţă plătită din bani publici, maşină, şoferi, pază şi alte cheltuieli decontate. Se va alătura celorlalţi trei foşti preşedinţi în viaţă pentru care statul francez a plătit, anul trecut, 10 milioane de euro.

Citește și