Eroii anonimi

Sute de militari români iau parte anual la misiunile desfăşurate sub comanda NATO. Pentru că războiul nu iartă, unii dintre ei nu mai apucă să-şi revadă familiile sau rămân infirmi pentru tot restul vieţii. Acest articol este despre cei care revin acasă teferi, întorcându-se în anonimat, după ce şi-au slujit ţara în teatrele de operațiuni.

În ultimii ani, peste 40 de mii de militari români au luat parte la diferite operațiuni și misiuni desfășurate sub egida NATO, UE, ONU, OSCE în teatrele de operațiuni din Afganistan, Irak și Balcanii de Vest. Numărul militarilor români care şi-au pierdut viaţa în misiunile României desfăşurate sub comanda NATO este de 26, cea mai mare parte a acestora fiind victimele dispozitivelor explozive improvizate care au fost declanşate în timpul misiunilor de patrulare cu transportoarele amfibii blindate.

24 februarie 2016. Este ziua în care românii sărbătoresc Dragobetele, o sărbătoare cu o simbolistică bogată şi interesantă, care îngemănează în esenţa sa atât începutul, cât şi sfârşitul – începutul unui nou anotimp şi al reînsufleţirii naturii şi sfârşitul desfătărilor lumeşti (începutul Postului Paştelui).

În aceeaşi zi, undeva la periferia Bucureştiului, la sediul Batalionului 265 Poliţie Militară, câteva steaguri, o fanfară militară plus o mână de reporteri, fotografi şi cameramani formează decorul unei discrete şi austere ceremonii de repatriere a unui detașament de poliție militară și a unui detașament de consilieri militari. Timp de șase luni, aceştia s-au aflat în misiune în teatrul de operații din Afganistan, în baza americană situată în Bagram. Un loc în care aproape zilnic se întâmplă ceva: atacuri cu rachete, vehicule încărcate cu explozibil sau alte tipuri de atentate puse la cale de talibanii care încearcă să cucerească noi poziţii.

Obiectiv: apărarea aeroportului din Bagram

La finalul ceremoniei, locotenentul Răzvan Matran, comandant al detașamentului de poliție militară, a vorbit despre provocările cu care el și colegii săi s-au confruntat în baza Bagram, unde și-au desfășurat misiunea. „Am asigurat, împreună cu partenerii de coaliție, menținerea unui climat regulamentar de ordine și disciplină militară în baza Bagram și am avut un rol semnificativ în misiunea de menținere a autorității și integrității forțelor dislocate pe aeroportul Bagram”, spune locotenentul Matran. Acesta a explicat că misiunile detașamentului său au urmărit protecția forțelor din baza Bagram, dar și menținerea ordinii și a disciplinei, precum și prevenirea activităților infracționale sau criminale.

Celălalt detașament revenit din Afganistan a fost dislocat în Kabul, unde a avut misiunea de a oferi consiliere armatei afgane pentru pregătirea militarilor din această țară. Comandatul detașamentului Army Institutional Advisory Team, maior Olimpiu Golea, a declarat că militarii săi au consiliat comandamentele instituțiilor militare de învățământ afgane, cum ar fi Universitatea de Apărare „Mareșal Fahim”, dar și comandamentele centrelor de pregătire și școlilor de aplicații. „Este o altă cultură, este o țară musulmană, dar pregătirea din țară a contat foarte mult, experiența din alte misiuni internaționale, din Irak, din Afganistan. Adaptabilitatea și pregătirea ofițerilor români au avut un rol foarte important în relaționarea cu militarii afgani, cu ofițerii, cu populația locală”, spune maiorul Golea.

“A fost o misiune inedită pentru forțele armate ale României deoarece a fost prima de această natură în cadrul Resolute Support”.

Locotenentul Răzvan Matran, comandant al detașamentului de poliție militară

Despre teatrul de operațiuni din Afganistan

România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari provenind din Batalionul 26 infanterie „Neagoe Basarab”, sub comanda Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF). Aceasta a reprezentat prima acțiune de luptă a Armatei Române în afara frontierelor naționale după cel de-Al Doilea Război Mondial. După preluarea de NATO a operației ISAF în 2003, România și-a sporit gradual contribuția la efortul Alianței, în paralel cu continuarea participării la operația „Enduring Freedo”‘. Coaliția internațională din Afganistan, condusă de Statele Unite, a pus capăt, la sfârșitul anului 2014, celor 13 ani de misiuni directe de luptă. De atunci, trupele afgane se ocupă de securitatea națională, cu ajutor din partea SUA și NATO.

Câţi români participă la misiuni externe în 2016

Alianţa Nord Atlantică sprijină Forţele de Securitate şi Apărare din Afganistan, prin intermediul Misiunii Resolute Support, la care participă în prezent 12.500 de soldați, dintre care aproape 10.000 de americani. România a suplimentat anul acesta numărul militarilor pentru misiunile NATO în Afganistan şi Balcani la 1181 de militari. Acestora li se adaugă alți 50 de militari care vor pleca în Irak pentru activităţi de instruire a forţelor de securitate irakiene în cadrul Coaliţiei Internaţionale anti-ISIL / Daesh, condusă de SUA.

26 de morţi şi peste 170 de răniţi

În ultimii 12 ani, la acţiunile NATO din Afganistan şi Irak au participat peste 30.000 de militari români. Dintre aceştia, 25 au fost ucişi, unul s-a sinucis şi alţi 170 au fost răniţi. În prezent, România are în Afganistan 640 de militari, dintre care 200 de ofiţeri instructori pentru trupele afgane, 420 de militari cu misiunea de protecţie a forţelor în perimetrul şi în vecinătatea aeroportului Kandahar, precum şi 20 de militari pentru asigurarea segmentului logistic.

Cu câţi bani se întorc acasă

În urma unei misiuni NATO în Afganistan, Irak şi Balcani de şase luni, un militar român primeşte aproximativ 16.000 de euro, dar şi salariul lunar încasat acasă de familie. Dacă soldaţii mor în misiune, familiile acestora primesc 80.000 de euro. În schimb, pentru invaliditate de gradele I și II suma ajunge la 60.000 de euro, iar pentru invaliditate de gradul III, la 40.000 de euro. Pe lângă aceste sume plătite de societatea asiguratoare, MApN acordă 100 de solde compensatorii familiilor militarilor decedaţi şi 50 de solde celor răniţi.