Este Catedrala un proiect scump? Dincolo de FAKE NEWS, iată câteva cifre despre cel mai important proiect național

Biroul de Presă al Patriarhiei Române a prezentat o serie de lămuriri, ca urmare a apariției pe site-ul Recorder a unui material intitulat „Catedrala prăduirii neamului”.

• A Snapshot of a Diplomatic Failure: A Banquet in Beijing, War Behind the Scenes
• Remus Ștefureac, INSCOP: În premieră în ultimii șase ani, PNL trece în fața PSD
• La aceeași oră, trei evenimente s-au întâmplat fără să se atingă…
• Consultări la Cotroceni în ziua în care INSCOP dă AUR pe primul loc în alegerea românilor. Simion: Am pus pe masa lui Nicușor Dan planul pentru scoaterea României din criza economică și politică
• După 7 ani la EPPO fără rezultate notabile, Kövesi demarează campania „UE e de vină”

Simbol al demnității naționale

„Este important de precizat că articolul este construit dintr-o perspectivă exclusiv subiectivă și critică (a cuiva situat în afara cunoașterii situației, pe care o descrie malițios și imaginativ), nu dintr-o perspectivă obiectivă și cuplată la realitatea complexă a rațiunilor fondatoare ale celui mai important proiect arhitectural și memorial din România de după 1989: Catedrala Națională, ridicată în memoria eroilor și martirilor români din toate timpurile.

Titlul moralmente descalificant al articolului se transformă astfel într-o ofensă la adresa celor în memoria cărora se ridică de mai mulți ani Catedrala pentru care au pledat public Mihai Eminescu, precum și elitele politice și morale ale României după Războiul pentru Independență, apoi după experiența Primului Război Mondial și după Unirea din 1918.

Catedrala Națională a devenit astfel simbolul recunoștinței față de Dumnezeu și față de toți cei care cu credință în El și-au jertfit viața pentru poporul român și pentru unitatea politică și spirituală a acestuia.

Lipsa de urbanitate a articolului se manifestă printr-o abordare rudimentară și ofensatoare nu doar față de proiectul în sine al Catedralei, care constituie deopotrivă un deziderat firesc al Bisericii Ortodoxe Române și al Statului democratic român, ambele având o imensă datorie memorială față de eroii și martirii României, ci și la adresa Părintelui Patriarh însuși, cel căruia i se datorează începutul ctitoririi acestei Catedrale și supravegherea responsabilă a lucrărilor de ridicare a ei.

Această lipsă de urbanitate este dublată în articol de multe speculații, alegații, insinuări și caricaturizări ale realității care arată, desigur și din fericire, cu totul altfel”, se arată în răspunsul Biroului de Presă al Patriarhiei Române.

SUME CHELTUITE PENTRU CONSTRUCȚIA SAU RENOVAREA UNOR EDIFICII RELIGIOASE DIN LUME

Templul Penticostal din Sao Paolo, Brazilia: 300 milioane $
Catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova: 250 milioane $
Biserica Sfântul Petru din Roma: 5,4 miliarde $
Marea Moschee din Mecca: 100 miliarde $

Construirea Catedralei Naționale din România a beneficiat și beneficiază, în baza Legii nr. 376/ 2007, de finanțare de la bugetul public, gestionat de structurile administrative subordonate direct Guvernului României.

Conform acestei legi a statului român, fondurile necesare construirii Catedralei Naționale sunt asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinație, precum și de către autoritățile administrației publice locale.

Patriarhia Română a solicitat sprijinul financiar pentru şantierul Catedralei Naţionale Guvernului României prin Secretariatul de Stat pentru Culte, Consiliului General al Municipiului București, Consiliilor Locale ale Sectoarelor Municipiului București, Consiliilor Județene și Consiliilor Locale ale Primăriilor orașelor capitale de județ din toată țara.

Aceste solicitări s-au făcut în baza documentației justificative întocmite conform normelor legale, care au fost supuse ulterior controlului Curţii de Conturi. Până în prezent, aceasta nu a semnalat nicio neregulă cu privire la justificările înaintate de Patriarhia Română pentru sprijinul primit şi folosit la șantierul Catedralei Naţionale.

„Firește că o catedrală nu costă cât un bloc ANL. E menită să dureze secole, nu decenii. Am încredere în spiritul gospodăresc al BOR, care moștenește tradiția lucrului cu adevărat bine făcut. Am citit ancheta Recorder, redactată în spirit revoluționar, anticlerical, cu teza că orice edificiu eclezial e din principiu inutil. Sunt convins, după ce am citit răspunsul biroului de presă al Patriarhiei, că fiecare leu alocat Catedralei a respectat legea, după cum a constatat și Curtea de Conturi. Personal, sunt bucuros că fac parte din generația de romani care a participat la realizarea acestui proiect major”, a declarat pentru Q Magazine fostul ambasador român la Vatican, Teodor Baconshi.

50 de ani garanție pentru tabla folosită la acoperiș și 40 de ani pentru marmură

Patriarhia Română mai transmite că alegerea firmelor care au lucrat sau lucrează în cadrul șantierului Catedralei a fost făcută exclusiv după criteriile tehnico-economice cele mai înalte.

Conform criteriilor gândite și fixate de specialiști, s-au calificat doar firmele capabile să ofere concret și cu forțe proprii serviciile cu adevărat necesare unui proiect de asemenea anvergură și importanță națională.

„Folosirea punctuală a unor materiale de construcție mai scumpe decât cele obișnuite nu este dictată doar de natura specială a obiectivului arhitectonic în sine, una care transcende categoria construcțiilor obișnuite, fiind vorba despre o Catedrală închinată lui Dumnezeu și memoriei sfinte a eroilor și martirilor unui popor, ci și de criterii indispensabile în ecuația construirii unui asemenea edificiu: durabilitatea materialelor și garanția oferită pentru ele de firmele capabile să ofere cele mai bune materiale (exemple: 50 de ani garanție pentru tabla folosită la acoperiș și 40 de ani pentru marmură). Din aceste două criterii esențiale rezultă inevitabil prețul mai mare pentru aceste materiale”, se mai arată în comunicat.

În cadrul procedurilor care au precedat semnarea contractelor privitoare la lucrările din cadrul șantierului Catedralei Naționale, s-a urmărit obținerea celei mai bune calități a materialelor și lucrărilor, tradusă prin durabilitate în timp, precum și obținerea celui mai bun preț în aceste condiții.

„Ofertanților pentru unele componente (de exemplu tablă și tencuieli) li s-au cerut probe de lucru cu câțiva ani înainte de finalizarea procedurii, probe care au fost amplasate în tot acest timp în curtea Catedralei sau realizate pe peretele acesteia și lăsate în soare, vânt și ploaie, în condițiile reale de poluare specifică zonei. Astfel, s-a putut constata cum au reacționat în timp materialele/lucrările respective, negocierile finale având loc doar cu acele societăți ale căror probe s-au dovedit de cea mai bună calitate.

În cazul în care un producător internațional de anumite materiale de calitate (de exemplu din Germania sau Austria) garanta lucrarea pe termen lung doar dacă era realizată cu reprezentanța sa din România, atunci s-a ajuns la negociere directă cu respectiva firmă.

Întotdeauna, constructorului care era deja pe șantier i s-a dat ocazia să lucreze tot el în continuare (Bog’Art, Strabag), dar au fost căutați și contraofertanți care să asigure o concurență reală pentru a putea obține cel mai mic preț din această competiție, în aceleași condiții de calitate și termene de execuție.

Acolo unde lucrările erau de o complexitate mai redusă, nu s-au preferat firmele mari, care acționează ca antreprenori generali, ci s-au identificat subcontractorii din piață cei mai serioși și cu forță de muncă proprie numeroasă, cărora li s-a dat posibilitatea să execute lucrările direct și nu prin intermediul unor contractanți principali.

Patriarhia Română și unitățile de cult ale tuturor cultelor recunoscute de stat sunt persoane juridice de drept privat și de utilitate publică, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor.

Deși Catedrala Națională este singurul lăcaș de cult a cărui construire beneficiază de o lege proprie (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului și legile ulterioare nr. 261/2005 și nr. 376/2007), modalitatea și baza legală în care se acordă sprijinul financiar sunt aceleași ca și în cazul oricărui alt lăcaș de cult al unui cult recunoscut.

Documentele justificative folosite pentru decontarea plăților efectuate de Administrația Patriarhală către contractori sunt cele prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România. Normele de aplicare ale acestei ordonanțe sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 1470/2002. La acestea se adaugă eventuale proceduri și cerințe specifice finanțatorului instituție publică”, sunt lămuririle Patriarhiei Române.

Patriarhia mai amintește că proiectul Catedralei Naționale are trei dimensiuni fundamentale de utilitate publică: lăcaş de cult reprezentativ, edificiu care marchează cultul eroilor și loc destinat a pune în aplicare parteneriatul social între Stat şi Biserică.