Eugen Bejinariu: Cred mai mult în fapte

Lucrurile bune pe care le-a făcut pentru suceveni nu sunt însoțite de camerele televiziunilor, ci doar de recunoștința acestora. De formație militar, iubește „jocul de echipă”, dorindu-și să fie mereu în preajma unor oameni mai buni, mai înțelepți, alături de care să construiască. În fața unui nou examen electoral,  Eugen Bejinariu povestește pentru Q Magazine de ce a ales să candideze în același colegiu din Suceava şi câte generații îi trebuie clasei politice românești pentru a se reforma.

Q Magazine: Este primul interviu pentru Q Magazine şi, în general, vă vedem rar în presă. De ce?

Eugen Bejinariu: Răspund cu plăcere invitațiilor pe care mi le adresează jurnaliștii şi sunt perioade în care particip la câte o emisiune de televiziune în fiecare zi. Totodată, educația mea militară face astfel încât să fiu mult mai preocupat de fapte decât de felul în care acestea sunt promovate către public.

Q: Pentru alegători însă este importantă imaginea politicienilor, felul în care aceștia ajung la ei prin intermediul mass-media.

E.B.: Absolut. De aceea vă mulțumesc pentru prilejul de a vorbi despre activitatea mea. Din punctul meu de vedere însă, imaginea unui politician este mai credibilă şi mai durabilă dacă este construită prin fapte, prin acțiuni concrete, prin proiecte şi programe pe care le-a desăvârșit un om politic pentru cei care l-au votat. Imaginea se construiește şi prin felul în care colegii, adversarii politici şi alegătorii cred şi rostesc despre fiecare politician.

Q: Știm că aţi putea beneficia de ajutorul sau măcar de sfaturile unei echipe redutabile de PR. O faceți?

E.B.: Am învăţat de la oamenii de comunicare că autenticitatea şi lipsa ostentației, atunci când sunt însoţite de fapte concrete, constructive, constituie un ingredient mai valoros al profilului personal. Echipa mea de la biroul parlamentar este preocupată mai degrabă să răspundă la solicitările şi petițiile locuitorilor din colegiu decât să redacteze comunicate de presă în care să împărtășească despre sute de calculatoare pe care le-am donat în școlile colegiului meu, despre școlile şi bisericile pe care le-am ajutat să existe sau despre felul în care am soluționat probleme punctuale ale cetățenilor.

Oamenii judecă traiectoria pe termen lung

Q: Sunteți la al treilea mandat ca deputat de Suceava şi candidați în același colegiu. Din fidelitate faţă de alegătorii dumneavoastră? Mai ales în această campanie, politicienii şi-au ales colegiile după criteriul „confortului”, nu după cel al apartenenţei la acel loc. Știu, de pildă, că aţi construit o relație foarte bună cu echipa PSD București şi că v-au propus, v-au rugat să candidați în Capitală.

E.B.: Am un atașament statornic faţă de locul unde m-am născut şi am crescut, unde trăieşte familia mea şi unde am promis să revin pentru un nou examen de credibilitate, la alegeri.

N-aş vrea să comentez strategia niciunuia dintre colegii mei de la PSD sau din celelalte partide. Știu doar că în ochii alegătorilor consecvenţa este o trăsătură importantă. Tindem să generalizăm impresia că memoria colectivă este de scurtă durată. Poate, dar în egală măsură ştiu că, în momente esențiale, oamenii analizează atent şi judecă traiectoria de termen lung, consecvenţa, seriozitatea.

Parlamentul, așa cum este, reflectă societatea

Q: Reprezentați generația mai tânără de politicieni şi aveți o imagine impecabilă. De ce au totuși parlamentarii o imagine atât de proastă în ochii cetățenilor?

E.B.: Lumea nu prea înțelege rolul pe care îl au Parlamentul și parlamentarii. Oamenii așteaptă împliniri administrative, rezolvarea unor probleme legate de nivelul de trai sau al siguranței personale, or, parlamentarii au doar rolul de a concepe și de a elabora legi. S-a propagat de-a lungul timpului o percepție greșită asupra misiunii și rolului parlamentarilor. Ea există în multe țări ale lumii, este însă mai accentuată în România și din pricină că n-avem, în fapt, o cultură temeinică a democrației.

Q: Dar această percepție negativă se datorează și prestației pe care o au mulți dintre colegii dvs., prezenței ocazionale la serviciu și felului în care sunt cheltuiți banii în raport cu eficiența muncii în Parlament. Nu mai vorbesc de faptul că în aceste zile avem cazul deputatului PDL Alin Trășculescu, cel care negocia șpăgile în clădirea Parlamentului.

E.B.: Și Parlamentul, ca orice instituție alcătuită din oameni mandatați de cetățeni, este doar o reprezentare a societății, așa cum este aceasta în ansamblu. Nu putem avea o clasă politică diferită de felul în care suntem noi toți, ca națiune. Vă vorbesc din poziția unui parlamentar care participă conștiincios la ședințe, n-am fost în nicio delegație în străinătate pe banii Parlamentului, în niciunul dintre mandate, nu am abuzat de niciuna dintre facilitățile funcției parlamentare. Sunt foarte activ la mine în colegiu, constant activ în cadrul Comisiei de Apărare și Ordine Publică, am foarte multe interpelări și am semnat multe inițiative legislative. Sunt la fel de serios în munca mea de parlamentar cum am fost de-a lungul întregii cariere. Așadar, sunt păguboase generalizările pe care le văd deseori în judecata publică despre parlamentari. Cazul unui deputat sau doi nu poate arunca o anatemă peste o întreagă instituție.

Q: S-a șubrezit statul de drept în România?

E.B.: Eu cred că statul de drept funcționează și chiar se întărește. Avem toate mecanismele și instrumentele pentru a-l consolida, avem instituții puternice și oameni cu statură morală și profesională apți să le apere. România euro-atlantică nu poate avea un alt destin decât cel pe care l-a ales deja și pe care îl consolidează împreună cu partenerii săi strategici internaționali.

Examenele electorale șlefuiesc clasa politică

Q: În biografia dvs. profesională sunt multe lucruri notabile: general de armată, ministru în Guvernul PSD 2000-2004, prim-ministru interimar în decembrie 2004, parlamentar din 2004 până în 2012. Ce vi se pare mai important?

E.B.: Mă mândresc cu tot ceea ce am lăsat în urmă, cu fiecare lucru pe care l-am realizat, cu faptul că am avut o contribuție durabilă, constructivă la fiecare proiect care m-a inclus, în fiecare etapă. Am 22 de ani de carieră militară și, iată, peste un deceniu de activitate politică. Poate că sună pompos, dar în cazul meu e real: am servit interesul public și pe cel național cu mândrie. Cu acest lucru aș vrea să se mândrească și fiica mea atunci când vorbește despre tatăl ei.

Q: Dați vreo șansă reformării clasei politice?

E.B.: Înnoirea acesteia nu este un proces care se poate realiza brusc, prin decizie. Este o evoluție firească, chiar și doar din punct de vedere biologic sau social. Tinerețea nu este, în sine, o virtute. În unele activități în care este nevoie de decizii înțelepte, de echilibru, de cumpătare, de viziune complexă, de experiența în a evalua și propune direcții, tinerețea poate reprezenta un inconvenient. Și am văzut cu toții astfel de exemple. Scena politică este acum mai eterogenă decât era în urmă cu 15 ani. Acum include oameni din mai multe generații, în funcții-cheie și diferiți ca formație profesională, dar un scenariu radical de tipul „să candideze numai oameni noi” nu-i verosimil. Clasa politică, precum orice altă „clasă profesională”, este alcătuită din multe generații, din oameni valoroși și oameni nepotriviți deopotrivă, dar numai timpul și examenele electorale o pot șlefui.

Q: Ce-i lipsește României ca să devină o țară curată, cu adevărat europeană?

E.B.: Ne-ar trebui nouă, tuturor, un plus de responsabilitate, fie că este vorba de fapte, de acțiuni sau doar de cuvinte. Tratăm, noi toți, prea lejer, superficial, faptul că tot ceea ce facem și rostim are consecințe. Cu atât mai mult în cazul politicienilor și al jurnaliștilor.

Q: Vom avea un Parlament mai curat din 2013?

E.B.: Reprezentanții clasei politice se întâlnesc din nou, acum, cu alegătorii. Doar ei ne vor răspunde la această întrebare. Mai apoi e rolul nostru, al politicienilor, să ne rafinăm procedurile și modelul profesional, să realizăm acel pact dezirabil între instituții, oameni și companii astfel încât România să progreseze atât economic, cât și politic, să stopăm migrația între partide tocmai pentru că ea compromite nu doar oameni, ci și criterii de valoare.

Q: Votul uninominal pur sau votul pe listă ar fi soluția potrivită pentru viitor?

E.B.: Democrația este un exercițiu politic și ea poate fi păstrată, consolidată doar prin activitatea responsabilă a partidelor politice. Acestea, și nu o colecție de individualități, trebuie să își asume destinul viitor al țării. Votul uninominal, așa cum este el astăzi, nu a oferit soluția pe care o promitea, astfel încât probabil că la alegerile viitoare vom adopta formule care să ne reamintească și nouă, și cetățenilor că partidele au responsabilitate completă în privința celor pe care alegătorii îi mandatează să conducă țara.

foto: Bogdan Dincă