Primăria Municipiului București, în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, au inaugurat miercuri, 02.05.2018, expoziția ”Clădiri emblematice ale Capitalei – Documente de arhivă”.

În cadrul expoziției pot fi vizionate fotografii și documente despre 16 clădiri importante ale Capitalei, printre care Muzeul de Artă, Ateneul Român, Palatul de Justiție, Palatul CEC, Palatul Crucii Roșii, Banca Națională a României, Ministerul Agriculturii, Liceul Gheorghe Lazăr, Universitatea București, Grand Hotel du Boulevard.

La vernisajul expoziției au participat viceprimarul Capitalei, doamna Tomnița Florescu, academicianul Răzvan Theodorescu, consilierul BNR – domnul Adrian Vasilescu, directorul AMPT – doamna Oana Zaharia și directorul adjunct al Arhivelor Naționale, doamna Alina Pavelescu.

Imagini de epocă și documente

Organizată sub semnul Centenarului Marii Uniri, expoziția urmărește să readucă în conștiința publicului larg acte de fundație sau comemorative, imagini de epocă și documente relevante despre unele dintre cele mai importante clădiri ale Capitalei.
Consilierul BNR, domnul Adrian Vasilescu, a apreciat inițiativa Primăriei Municipiului București: ”E foarte bine că s-a făcut această expoziție. E foarte bine, în primul rând că aceste clădiri există și existența lor este rodul unei perioade foarte prolifice a României la cumpăna secolelor XIX-XX. Practic, în această perioadă, România s-a calificat, după foarte mulți autori, chiar americani, între cele 19 țări din Europa care contau atunci din punct de vedere economic, dar atenție, între acele 19 țări ea era pe locul 11. Și asta s-a văzut în toată dezvoltarea României, și în primul rând în dezvoltarea urbanistică. A fost chiar o explozie urbanistică în acea perioadă. S-a vorbit despre perioada interbelică, foarte adevărat, dar marele salt s-a comandat la sfârșitul secolului al XIX-lea. Și atunci s-a născut și Banca Națională, Primăria, Ateneul… Toate sunt rezultatul evenimentelor și dezvoltărilor din secolul al XIX-lea”, a declarat domnul Adrian Vasilescu pentru Qmagazine.

Una dintre clădirile emblematice ale Capitalei este cea în care se află sediul BNR

“1913 a fost, de fapt, ultimul an de pace, dintr-un ciclu secular de pace. Acel an a marcat adevărata dezvoltare a României care era atunci o fâșie de pământ la curbura Carpaților, fără Transilvania, fără Bucovina, fără Banat. Ele au venit la trupul țării-mamă în perioada interbelică, odată cu Unirea de la 1918. Marea Unire nu cred că era posibilă dacă nu erau două lucruri importante: în primul rând, dezvoltarea de dinainte, asta până în 1913 și al doilea Război Mondial. Și, aș spune, al treilea – o elită extraordinar de viguroasă a României din care făceau parte figuri emblematice, dintre care aș aminti pe Brătianu, unul dintre partizani, pentru că el avea o moștenire: cuvântul tatălui său, în clipa morții, care spunea: trupul meu nu va avea odihnă în mormânt dacă voi, fii mei, nu veți aduce provinciile istorice în patria mamă”, a mai spus consilierul BNR.

Ateneul Român și Marea Unire

Dintre cele 16 clădiri emblematice prezentate în expoziție, clădirea Ateneului Român este, din punctul de vedere al academicianului Răzvan Theodorescu, cea care are o legăură directă cu Marea Unire.

”În Ateneul Român, care este opera din 1888 a arhitectului francez Galeron, a deschis regele Ferdinand, imediat după Primul Război, primul Parlament al României. Așadar, este un edificiu care se leagă direct de un mare eveniment al istoriei noastre moderne”, a declarat, pentru Qmagazine, domnul academician Răzvan Theodorescu.

În perioada 1919–1920, clădirea Ateneului a fost folosită de autorităţile statului din acea vreme ca sediu al Camerei Deputaților. La 29 decembrie 1919, în sala mare a Ateneului, Camera a votat ratificarea unirii Transilvaniei, Basarabiei şi a Bucovinei cu România.

Fresca Ateneului, lată de 3 m, se întinde, la interior, dintr-o parte în alta a scenei, pe o lungime de 75 m şi cuprinde 25 de episoade din istoria românilor, simbolizând “cartea deschisă a istoriei naţionale pentru cei ce o privesc”. Scenele sunt prezentate într-o succesiune înlănţuită, fără a fi separate unele de celelalte. În episodul 24, Ferdinand I şi România Mare, personajele principale sunt primii regi ai României unite, Regele Ferdinand I şi Regina Maria. Ei sunt prezentaţi călare, cu haine de gală şi încoronaţi, urmaţi de ostaşi români, în mijlocul acestora apărând şi figura generalului Berthelot. Alaiul trece prin faţa a patru femei, îmbrăcate în portul popular al celor patru ţinuturi: România, Transilvania, Basarabia şi Bucovina.

Pe Fresca Ateneului Român sunt înfăţişaţi primii regi ai României unite, Regele Ferdinand I şi Regina Maria

Expoziție dedicată arhitecturii interbelice

Expoziția ”Clădiri emblematice ale Capitalei – Documente de Arhivă” va fi deschisă publicului până astăzi, 08.05.2018, ora 18:00, în Pavilionul A- Expo Flora, din Parcul Regele Mihai I (Herăstrău).

”Expoziția de astăzi este, de fapt, un prilej să retrăiți o bucățică încă foarte vie din istoria orașului și să o raportați la viața noastră de acum, la viața Bucureștiului și la viața României”, a declarat directorul adjunct al Arhivelor Naționale, Alina Pavelescu. Aceasta a mai declarat că este prima expoziție organizată în colaborare cu Primăria Capitalei în anul Centenarului și că vor urma și altele.

“Este vorba despre o expoziție și de documente, în special legate de clădiri simbolice. Sigur, au fost și critici că sunt mult mai multe clădiri în București, nu numai acestea, dar este un început. Urmează și alte expoziții, cu arhitectura interbelică, artitectura de cea mai de bună calitate a Bucureștiului”, a declarat pentru QMagazine, viceprimarul Capitalei, Tomnița Florescu.

Citeşte şi: Povestea Arcului de Trimf şi marea supărare a lui George Enescu