Fața nevăzută a INTELIGENȚEI ARTIFICIALE

Oamenii vor putea să zboare autonom, precum Iron Man, sau să lupte independent pe un front de război săptămâni întregi. Când?!     

• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA

LOCURILE DE MUNCĂ, ÎN PERICOL

În ultimii 30 de ani, modul în care muncim s-a modificat semnificativ în lume, iar această realitate a fost cu mult mai pronunțată în țări în curs de dezvoltare precum România. Inteligența artificială promite că schimbările din următorii 30 vor fi cel puțin la fel de spectaculoase, afectând peste 60% dintre cei ce se vor afla în  „câmpul muncii” în această perioadă, conform specialiștilor.

Tehnologia va permite oamenilor să facă  ceea ce nu regăsim decât în filme sau în imaginație. Ne va duce mai aproape de alte planete, iar inteligența artificială ne va permite, foarte probabil, să colonizăm altele noi, atunci când vom fi epuizat materiile prime existente pe Terra, aducând beneficii multiple rasei umane. Pe termen scurt, are și un aspect mai puțin vizibil – potențialul de a zdruncina semnificativ piața muncii pe planeta Pământ.

2017
150 de oameni procesau 5 milioane de facturi anual în cadrul unei firme de retailer din România

2021
10 persoane și alți câțiva roboți fac aceste operațiuni

România e una dintre puținele țări care beneficiază de pe urma evoluției către adevărata inteligență artificială.

Evoluția pieței muncii în sensul înlocuirii omului de către mașină va fi mai puțin vizibilă decât ne așteptăm noi astăzi. Spun asta pentru că acest proces deja a început de mulți ani, el evoluează foarte repede și, cel mai important, e din ce în ce mai acceptat de cei mai mulți dintre noi, indiferent că lucrăm la stat, la privat sau în cadrul unui ONG.

România e una dintre țările mici care beneficiază direct ca urmare a acestui proces evolutiv și asta deoarece aici se află sediul central al celei mai mari companii din lume în domeniul automatizării muncii de birou.

Deși automatizarea muncii de birou nu reprezintă în sine un exemplu de inteligență artificială, automatizările de orice fel vor fi principala amenințare asupra locurilor de muncă pentru oameni până vom ajunge să vorbim de primele manifestări ale unei inteligențe cu adevărat artificiale.

E O BINEFACERE SAU UN PERICOL?

Inteligența artificială, prescurtată I.A. și caracteristică roboților sau mașinilor, se numește astfel pentru a o diferenția de inteligența oamenilor sau a animalelor, denumită generic inteligență naturală. Deși părerile oamenilor de știință nu sunt perfect aliniate, cei mai mulți consideră I.A. ca fiind capacitatea unui sistem conceput de om de a percepe propriul mediu și de a iniția acțiuni pentru a mări șansele de realizare a propriilor obiective, inclusiv activități independente de învățare, de rezolvare a unor probleme, apărare, alimentare cu resurse și multe altele.

Pentru a măsura nivelul de dezvoltare a acesteia, Alan Turing a propus în 1950 testul ce îi poartă numele, iar de atunci curiozitatea și imaginația nu au contenit să fie principalele modalități de manifestare a inteligenței artificiale.

În ultima perioadă însă, deși nimeni nu poate prezice când anume vom avea prima mașină care să treacă testul Turing, miliardari ai tehnologiei precum Bill Gates și Elon Musk au început să declare I.A. un pericol pentru rasa umană.

Ceea ce mașinile fac deja pentru oameni a început să dea naștere unei situații denumite șomaj tehnologic și se regăsește într-o măsură mai mică sau mai mare în toate țările cu activitate economică normală.

Șomajul tehnologic semnifică locurile de muncă ocupate de oameni în urmă cu puțin timp, dar care au fost desființate ca o consecință a preluării de către mașini a acelor activități. Spre exemplu, un mare retailer din România avea în urmă cu 4 ani un departament de aproape 150 de persoane ce se ocupau de procesarea unui număr de 5 milioane de facturi primite anual de la furnizori. Astăzi, acel departament numără sub 10 persoane, iar activitatea a fost preluată în cea mai mare parte de către roboți.

O firmă de avocatură de renume, cu sediul la Londra și cu birouri inclusiv în București, folosește azi roboți pentru activitatea de cercetare juridică, acolo unde în urmă cu 2 ani erau angajați tineri studenți din țări est-europene. La aeroportul Otopeni existau mai mulți controlori care verificau intrarea în zona securizată doar a persoanelor care aveau bilet de avion, iar în prezent verificarea se face cu automate electronice instalate în acest scop.

Vedem astfel de ce tehnologia este azi principalul motor de creștere a PIB-ului într-o Românie în care populația a scăzut constant din anii ’90 până în prezent.

La aceeași creștere a PIB-ului contribuie însă și valoarea creată de companiile de tehnologie cu capital românesc care angajează mii de români și generează anual vânzări globale de sute de milioane de euro, deci deocamdată putem spune că România se află în tabăra câștigătoare din această cursă a tehnologiei. Dar aici e vorba de meritele pe termen scurt ale mediului privat, iar pe termen lung singura salvare va veni doar din domeniul educației.

Un șofer de tir va putea fi înlocuit de un software de conducere autonomă pe traseele de autostradă, timp în care acesta se va putea odihni.

FERMIERUL ANULUI 2050

Un studiu academic realizat în SUA în 2019 arată că singurele modalități prin care cetățenii pot fi pregătiți pentru confruntarea cu inteligența în creștere a roboților este recalibrarea întregului sistem de învățare, în special ciclurile primare și gimnaziale. Prin urmare, copiii și tinerii se pot concentra pe acumularea de abilități și pe adaptarea individualizată a acestor abilități la necesitățile din câmpul muncii.

De exemplu, un șofer de tir va putea fi înlocuit de un software de conducere autonomă pe traseele de autostradă, timp în care acesta se va putea odihni.  Ce va schimba profilul unui șofer de tir al anului 2050 vor fi abilitățile lui de comunicare cu alți oameni la locurile de încărcare și descărcare, calificarea de mecanic auto care să rezolve problemele tirului apărute pe traseu, abilitatea de a manevra echipamentele și priceperea de a conduce pe străzile aglomerate ale unui oraș.

Fermierul anului 2050 va trebui să știe unde să găsească rapid informații corecte despre cum se cultivă multe tipuri de culturi, să aibă cunoștințe minime de automatizări pentru a manevra toate automatizările, să înțeleagă cum se folosește orice tip de software din domeniu, dar și cum se întrețin toate echipamentele din ferma viitorului, pe lângă cunoștințe în domeniul finanțării activității sau al vânzării produselor.

Liderii mediului de afaceri sunt deja foarte preocupați de toți acești factori care vor afecta angajații din companii, iar diversele studii ale economiștilor văd scăderea numărului de joburi în următoarele decenii ca fiind între 9% și 47% din cele existente azi.

Altfel spus, toată lumea e de acord că vor fi mai puține locuri de muncă, dar nimeni nu știe ce domenii vor fi cele mai afectate, cât de repede vor scădea sau cum se pot pregăti companiile.

Așa cum economiștii preocupați de impactul I.A. nu pot cădea de acord asupra multor detalii, nici oamenii de afaceri nu au multe perspective comune – un alt studiu realizat recent de o companie din domeniu susține că din 5 criterii considerate importante, roboții sunt preferați de liderii mediului de afaceri în proporție de 65% pentru calitatea mai bună a muncii comparativ cu angajații umani și doar în proporție de 43% pentru generarea de venituri suplimentare.

Același studiu arată că 51% dintre liderii intervievați doresc să investească în inteligența artificială ca urmare a lecțiilor provocate de pandemia pe care tocmai o traversăm și a oportunităților oferite de I.A.

În concluzie, nimeni nu discută despre implicarea guvernelor în pregătirea pieței muncii,  oamenii de afaceri nu sunt prea lămuriți ce au de făcut, iar responsabilitatea pare să fie a fiecăruia în competiția cu roboții.

Copiii noștri trebuie să se concentreze mai mult pe acumularea de abilități și mai puțin pe acumularea de informații, sperând că societatea ne va susține prin noi metode și instrumente de învățare.