România e din nou pe buzele tuturor. Regizorul Adina Pintilie a strâns în mâini „Ursul de Aur” pentru filmul „Nu mă atinge-mă”, după șapte ani de muncă și multe emoții pentru modul în care publicul îi va privi creația. Este un film îndrăzneț, care abordează prejudecățile oamenilor despre intimitate. Apreciat la Berlin, va fi însă la fel de aplaudat și la noi în țară? Un interviu exclusiv cu criticul de film Irina Margareta Nistor pentru Q Magazine.
„Se vede treaba că i-a atins foarte tare pe cei din juriu pentru că a luat două premii foarte importante și cel de debut și Ursul de Aur. Aștept să văd reacția din România, în momentul în care filmul va rula. El este un film la limită între documentar și ficțiune, extrem de îndrăzneț, într-o țară cu multe pudori. După 7 ani și a fost o colaborare între atâtea țări ca să poată ducă proiectul ăsta până la final. E colosal! E bucuria succesului, dar după aceea așteptăm următorul subiect.
Nu cred că filmul este făcut pentru noi. Este unul universal valabil. Să nu uităm că nu e niciun actor român acolo. Abordarea temei este… dacă spun curajoasă este insuficient, este îndrăzneață și chiar mai mult de atât. Totul este explicit și publicul poate să aibă reacții diferite. Cred că este genul pe film pe care publicul vrea să-l vadă în intimitate și nu într-o sală plină de cinema. Mai ales văzând ultimele reacții de la filmul „120 de bătăi pe minut”, mă cam îngrijorez.”, susține Irina Margareta Nistor pentru Q Magazine.
Citește și: Adina Pintilie, felicitată de președintele Klaus Iohannis
Adina Pintilie e în prim-plan astăzi, dar munca ei a depășit de multă vreme granițele. Face parte din generația „altfel”, despre care auzim la fiecare mare Festival de Film, fie că e Cannes, Berlin ori Veneția. „A existat cu un documentar care a luat foarte multe premii: „Nu te supăra, dar..”. și care era o poveste exeperimentală, de analizare a cuiva care era la un sanatoriu de boli mintale. Adina asta face, spune povești care pun în lumină persoane atipice, cu diverse dizabilități. Depinde în ce măsură va accepta publicul asta, mai ales că nu suntem foarte bine pregătiți pentru asta.”, completează Irina Margareta Nistor.
În ultimii 15 ani, cineaști români au strălucit. De pildă, acesta este cel de-al doilea premiu Ursul de Aur obţinut de un lungmetraj regizat de un cineast român la Festivalul de la Berlin, după cel primit de Călin Peter Netzer pentru „Poziţia copilului”, în 2013. De asemenea, în 2004, Cristi Puiu a primit un Urs de Aur pentru cel mai bun scurtmetraj, pentru „Un cartuş de kent si un pachet de cafea”.
„Fiecare în parte reprezintă altceva. Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu, Călin Netzer sunt total diferiți. Ei nu se consideră o echipă. Ei reprezintă aceeași țară, ceea ce e minunat. Au fost mesaje de entuziasm ca la Simona Halep. Ăsta este scopul, cinemaul să ajungă la același nivel de entuziasm ca sportul.”, conchide Irina Margareta Nistor pentru Q Magazine.
Citește și: Istoria neștiută a portretelor oficiale ale soților Obama
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
