Înainte de alegeri, coaliția formată din extrema stângă (liberală) și extrema dreaptă a Ungariei a păstrat tăcerea în privința banilor pentru campanie din finanțări străine interzise de lege, iar mai târziu chiar a negat că acești bani au fost vreodată livrați din străinătate.
Bani ilegali în campania electorală din Ungaria
Un raport oficial publicat de serviciul secret maghiar leagă plățile efectuate de o organizație nonprofit din SUA, care are strânse legături cu Partidul Democrat și cu criticii guvernului maghiar, de mișcarea fondată de politicianul de opoziție maghiar Péter Márki-Zay, cel pe care opoziția din Ungaria speră să-l înscăuneze ca prim-ministru.
Liderul grupului parlamentar al Fidesz, Kocsis Máté, a inițiat declasificarea raportului întocmit de Centrul Național pentru Informații despre care a spus că prezintă dovezi „șocante” și „grave” ale ingerințelor străine în alegerile naționale din Ungaria.
Odată ce s-a dezvăluit că opoziția a primit bani din străinătate, eforturile politicienilor și presei care sprijină opoziția au mers în direcția „acoperirii” a cel puțin unei jumătăți a sumelor livrate. Adevărul a ieșit însă la iveală și e pe cale să devină cel mai mare scandal de finanțare a unei campanii din Ungaria de la căderea comunismului încoace!
Raportul serviciului de informații a dezvăluit că 3 miliarde HUF (7,3 milioane EUR) în finanțare externă ilegală s-a aflat în spatele campaniei electorale a opoziției unite din Ungaria.
Schema finanțărilor ilegale a campaniei electorale / Sursa: Centrul Național pentru Informații
Ideea unei opoziții unite anti-Orbán a venit dinspre Fundația pentru o Societate Deschisă (Soros), mergând pe ideea, altminteri păguboasă, că strângând laolaltă absolut toate formațiunile politice din Ungaria, inclusiv formațiunile politice care nu ar reuși să treacă singure pragul electoral spre Parlament, ar putea genera o majoritate capabilă să învingă Fidesz în alegeri.
Primele măsurători sociologice au indicat că opțiunea ar putea fi câștigătoare, că există șanse ca Orbán să fie învins la urne! Diferența dintre Fidesz și coaliție era de doar 2 puncte procentuale, adică numai bine în marja de eroare!
Numai că, odată ce lucrurile s-au mai așezat, au urmat alte două măsurători. Prima, arăta fără dubiu că Fidesz ar obține majoritatea fără probleme, mai exact 55% din voturi, în timp ce coaliția „Soros” nu ar reuși să adune decât 43%. Datele au fost prezentate de Nézöpont Poll, sondajul fiind efectuat între 13 și 15 decembrie 2021 pe un eșantion de 1000 de respondenți, având o marjă de eroare de 3,16%.
Slide al sondajului prezentat de Nezopont Poll
Cea de a doua variantă evaluată a fost cea în care partidele participă individual în alegeri. Surpriză! Tot cu Fidesz pe primul loc, însă abia cu 47%! Abia două sau trei din partidele presupusei coaliții, în schimb, ar fi atins pragul electoral. Datele provin de la IDEA Poll, sondajul fiind realizat între 29 noiembrie și 13 decembrie 2021, pe un eșantion de 2000 de respondenți, având o marjă de eroare de 2,2%.
Ungaria și Polonia reprezintă probabil singurele și ultimele cazuri de țări în care un partid mai poate câștiga singur alegerile pentru a guverna fără a intra în coaliții fragile și lipsite de consens ideologic, la cheremul unor forțe externe apte să dărâme oricând guvernarea sau cel puțin să abată coaliția de guvernare de la scopurile propuse! Cum se întâmplă deja în restul țărilor reprezentante ale „democrației occidentale”.
Nu este lipsit de semnificație nici faptul că așa-zisul Parlament European s-a străduit în fel și chip să demonstreze că Ungaria este o dictatură. Nereușind să obțină un consens în această chestiune, s-a ajuns la desemnarea Ungariei drept „autocrație electorală”.
Parlamentul European / Foto: QMagazine
Termenul este perfect idiot, noțiunea de autocrație referindu-se la o formă de guvernare centrată pe un singur individ, care își exercită puterea fără restricții. Alăturarea sintagmei „electorală” transformă expresia într-o struțo-cămilă ce ar vrea să spună că „autocratul”, liderul unic, care domnește după propriile pofte, se sprijină pe un suport al electoratului, dar că acest electorat este păcălit sau cel puțin spălat pe creier. Ori că, electoratul e pur și simplu tâmpit și nu are discernământ atunci când se prezintă la urne. Ca atare, orice mijloc pentru a scăpa o țară de această formă de guvernare și reinstituirea „democrației liberale” ar fi un câștig evident.
De remarcat, din nou, că nu se vorbește despre democrație, ci despre o democrație care se bazează strict pe un așa-zis liberalism, toate celelalte curente politice fiind excluse din bun start din sfera democratică! Iar cheia o reprezintă pleiada de ONG-uri (National Endowment for Democracy, Konrad Adenauer, Gates, Soros, Aspen, Clinton, Albright etc.) și de instituții occidentale gata să finanțeze o înlăturare „justificată” de la putere a indezirabililor din Ungaria, Polonia, Brazilia, Turcia, Italia.
„Suntem recunoscători pentru sprijinul de sute de milioane [de forinți] venit din partea Statelor Unite”, a declarat fostul candidat al opoziției și candidatul pentru funcția de prim-ministru, Péter Márki-Zay, în iunie 2022, recunoscând public pe atunci că a primit 1,8 miliarde HUF ca sprijin din partea „Action for Democracy” din SUA.
Dar descoperirile ulterioare și desecretizarea datelor arată că a fost vorba și despre fonduri externe suplimentare de 1,2 miliarde HUF. Centrul Național de Informare a Ungariei a publicat pe 17 noiembrie 2022 întreaga schemă de finanțare, cu sumele exacte și actorii implicați.
În Ungaria, legea privind funcționarea și managementul financiar al partidelor politice interzice partidelor să accepte contribuții financiare de la organizații străine și cetățeni non-maghiari și, de asemenea, interzice donațiile anonime.
Astfel de legi nu sunt exclusiv ungurești, desigur. Reguli similare se aplică finanțării externe a partidelor politice în majoritatea democrațiilor occidentale, inclusiv în Statele Unite, unde subiectul intervenției străine (rusești) în alegeri a reprezentat o poveste majoră. Și încă reprezintă!
Pentru a avea o imagine de perspectivă, suma de peste 3 miliarde HUF (7,3 milioane EUR) primite de coaliția „Soros” este de aproape patru ori mai mare decât întreaga alocare de cheltuieli de campanie de la bugetul de stat al Ungariei! Chiar și acest fapt indică o încălcare a suveranității statale.
O bază de date cu peste un milion de cetățeni maghiari, la dispoziția actorilor străini
Grupul austriac Datadat a fost un jucător cheie în campania opoziției, deoarece Márki-Zay însuși a spus că MMM, la fel ca cele șase partide din opoziție, și-au predat baza de date către Datadat.
„Partidele au avut acces la o bază de date de aproape un milion și au folosit-o în campanie printr-o decizie comună a celor șase partide”, a spus el.
Datadat nu a negat că a primit bazele de date ale părților. Cu toate acestea, ei au subliniat că nu au deținut niciodată datele, care au fost doar stocate și procesate.
Rețeaua DataDat, potrivit serviciului de informații ungar
Au existat, în esență, două campanii electorale ale opoziției: una condusă de partide și cealaltă de mișcarea lui Péter Márki-Zay, care nu este reglementată de legea partidelor.
Legea maghiară actuală presupune că partidele plătesc pentru campanii, iar reglementările pentru acestea sunt destul de stricte. Legea stabilește în detaliu și în termeni stricți de la cine și în ce valoare se pot accepta donații: din străinătate, de exemplu, este interzis, dar și de la companiile autohtone.
Cu toate acestea, regulile pentru ONG-uri sunt destul de largi și nu sunt supuse acelorași controale stricte ca și organizațiile politice care primesc finanțare de la stat. Ceea ce nu înseamnă că acestea pot încălca legislația electorală, ori că reglementările privind ONG-urile s-ar putea suprapune legislației electorale în vigoare!
Péter Márki-Zay mai spune că nu se simte vinovat pentru cele întâmplate, întrucât MMM (Mișcarea Ungaria Tuturor) nu este un partid politic, ci o mișcare, după cum îi spune și numele. În martie, Mișcarea Ungaria Tuturor, condusă de Péter Márki-Zay, candidatul comun al opoziției la funcția de prim-ministru, a semnat un contract cu Datadat Gmb, cu sediul la Viena. Compania este deținută în minoritate de o companie legată de foști politicieni liberali maghiari influenți, în timp ce pachetul majoritar este deținut de Higher Ground Labs Fund III LP, care este legat de Partidul Democrat din SUA.
Acțiunea pentru Democrație
Printre multele detalii suspecte ale poveștii se numără faptul că, deși Action for Democracy a fost înființată pe 24 februarie 2022, primul transfer – de 684.672 USD – a fost canalizat către Oraculum 2020 Kft., o firmă strâns asociată cu Coaliția Democratică a lui Ferenc Gyurcsány, liderul informal al opoziției, deja la 1 martie.
Raportul marchează doar începutul examinării privind la tranzacțiile financiare ale partidelor din opoziție! Așadar, e extrem de posibil ca pe parcurs să se mai ivească detalii interesante.
În mod ironic, Ungaria a găzduit o armată de observatori electorali (inclusiv OSCE și o mână de alte organizații proeminente) pentru votul din 4 aprilie 2022, iar observatorii au considerat procesul electoral în bună ordine și conform regulilor. Numai că, toți observatorii au privit exclusiv către Fidesz! Se pare, însă, că au căutat în locul nepotrivit. Dacă ar fi căutat încălcări ale regulilor electorale, probabil că ar fi trebuit să acorde mai multă atenție finanțelor suspecte ale coaliției „colorate”.
Rețeaua persoanelor implicate și identificate în acțiunile Action For Democracy cf. Centrului Național pentru Informații
Action for Democracy, care a fost lansată în februarie 2021, se descrie ca fiind o „mișcare internațională de solidaritate pro-democrație” care urmărește „respingerea amenințării crescânde a autocrației în întreaga lume”. Organizația a oferit, de asemenea, o sumă suplimentară de 1,15 miliarde (2,8 milioane de euro) pentru „trei companii maghiare în primăvara și vara trecută”, a declarat agenției de presă MTI, generalul de brigadă Zoltán Andras Kovács, directorul general al Centrului Național de Informații (NIK).
Kovács a scris pe Twitter că tranzacțiile declasificate „încalcă grav suveranitatea Ungariei” și a insistat că „publicul maghiar are dreptul de a ști” despre organizațiile legate de partidele de opoziție din Ungaria care primesc finanțe străine.
Directorul executiv al Action for Democracy, Dávid Korányi – un consilier al primarului stângist al Budapestei, Gergely Karácsony – a declarat că eforturile lor nu vizează doar Ungaria, ci confruntarea „riscului sistemic” din întreaga lume generat de cei care caută să imite „modelul populist naționalist” al lui Viktor Orbán. Pe lângă Ungaria, se face referire și la Polonia, Turcia și Brazilia, despre care se susține că s-ar afla „sub asediu” și riscă să cadă în „dictaturi precum China și Rusia”. De asemenea, Italia și Turcia sunt descrise drept „state cheie ale câmpului de luptă”.
Ce mai spune documentul?
Serviciile maghiare de informații mai prezintă succint și câteva date despre actorii implicați, în special organizații americane, conexiunile și rolul lor în recentul scandal.
National Endowment for Democracy și-a încheiat activitățile active în Ungaria la sfârșitul anilor 1990, când aderarea Ungariei la NATO a devenit sigură. În 2014, conducerea NED a reevaluat situația politică internă din Ungaria, calificând-o îngrijorătoare în raport cu interesele „progresismului” și a demarat un proces pentru reluarea activităților din Ungaria. Doar că, de data aceasta, fără să-și deschidă un birou în Ungaria, ci urmând să-și realizeze obiectivele prin intermediul unor parteneri maghiari. NED beneficiază de o alocație anuală de la bugetul SUA, inclusă în capitolul de cheltuieli ale Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) al Departamentului de Stat și se află sub supravegherea Congresului.
Grupul Albright Stonebridge a fost înființată în 2009 prin fuziunea firmelor internaționale de consultanță The Albright Group și Stonebridge International, fondate în 2001. În 2021, mulți dintre angajații de top ai companiei s-au alăturat administrației prezidențiale a lui Joe Biden. Impactul grupului asupra administrației este semnificativ.
Între iunie 2014 și iulie 2020, Albright Stonebridge Group a avut sarcina să se ocupe de Ungaria, mai exact de chestiunea „statului de drept” și alte probleme controversate. ASG a lucrat împreună cu Atlantic Council la diverse articole care criticau guvernarea din Ungaria. Tot ei au finanțat și călătoria lui Péter Márki-Zay în America, chiar înainte de campania electorală.
Traseul banilor urmează să fie elucidat în detaliu. Ceea ce se știe în prezent este doar că în stufoasa schemă de finanțare apar nume sonore, Comisia Trilaterală, Globsec, Raytheon, Reporteri Fără Frontiere, Bill And Melinda Gates Foundation, Clinton Global Initiative, Fundația pentru o Societate Deschisă, Aspen Strategy Group, Departamentul de Stat al SUA etc.
Articole Similare
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
