Foametea și tăcerea Occidentului

Alţii îi trăiesc coșmarul de mai bine de doi ani, în timp ce o a treia categorie a privit până acum detașată, aparent fără a avea puterea de a face ceva. Un singur lucru e cert: foametea face ravagii în estul Africii.

Un raport publicat la începutul acestei luni de către Organizaţia pentru Alimentaţie și Agricultură a Naţiunilor Unite certifică îngrijorările experţilor lansate în urmă cu mai bine de trei ani. Somalia este grav afectată de foamete și nimeni nu a făcut nimic până de curând.

Între 2010 şi 2012, mai mult de un sfert de milion de oameni au murit de foame în Somalia, în parte pentru că nu a existat nicio intervenţie externă promptă care să ofere ajutor, conform coordonatorului ONU pentru programe umanitare în Somalia, Mark Bowden, citat de CNN. Jumătate dintre cele 258.000 de victime ale foametei din Somalia erau copii mai mici de cinci ani.

Studiul, realizat în perioada octombrie 2010 – aprilie 2012, estimează că 4,6% din populaţia adultă a Somaliei şi-a găsit sfârşitul din cauza lipsei de hrană. Mai mult, 10% din cei decedaţi erau copii cu vârsta sub cinci ani. În cea mai afectată dintre regiuni, LowerShabelle, unul din cinci copii sub vârsta de cinci ani a murit. În august 2011, perioada acută a crizei, 30.000 de oameni au murit într-o singură lună, în sudul Somaliei.

Crimă împotriva umanităţii 

Toate criticile în acest caz planează asupra Americii. De ce nu a făcut nimic? Mai mulţi experţi americani au admis că o intervenţie umanitară în Somalia este un punct critic pentru preşedintele BarackObama, al cărui capital politic a fost secătuit de intervenţiile în Irak şi Afganistan.

Suferinţa s-a jucat ca o dramă fără spectatori. Nenumăraţi martori au declarat că au fost îndemnaţi să părăsească regiunea de către membri înarmaţi ai Al-Shabaab, un grup de insurgenţi islamici care vor să obţină controlul asupra ţării. Conform acestor mărturii, soldaţii Al-Shabaab au o zonă-tampon  pentru a-i determina  să plece pe cei care voiau să-şi ofere ajutorul. Aceasta ar putea constitui o bază solidă pentru a cataloga criza drept o crimă împotriva umanităţii, dacă interpretăm totul conform legii internaţionale care o defineşte drept un atac larg răspândit şi sistematic împotriva populaţiei civile a unui stat.

Mobilizarea tardivă a organizaţiilor umanitare a ajutat totuși la atenuarea celor mai grave efecte ale crizei.

În prezent, există 2,7 milioane de oameni în Somalia care au nevoie de asistenţă pentru a fi salvaţi de la moarte.

Cea mai crâncenă perioadă de foamete din ultimii 25 de ani

Potrivit raportului, au fost mai mulţi factori care au condus la această criză. Perioada iulie 2010-iunie 2011 a fost cea mai secetoasă  din ultimii 60 de ani în estul Africii. Această realitate a dus la moartea animalelor, deteriorarea recoltelor, scăderea ofertelor de muncă, conducând la diminuarea veniturilor per familie.

Sudul Somaliei a primit în 2010 și 2011 mai puţină asistenţă umanitară decât în anii anteriori, în special în 2008 şi 2009. Existând foarte puţine materii prime, preţul alimentelor de bază a crescut foarte mult, punând o presiune foarte mare pe familiile sărace. Rezultatul acestei situaţii a condus la cea mai crâncenă perioadă de foamete din ultimii 25 de ani.

Greşeli politice…

Acum avem într-adevăr tabloul real al acestei enorme tragedii umane. În ciuda eforturilor diplomatice care se fac de ani buni, în Somalia persistă o stare de anarhie. Guvernul central controlează doar o parte a ţării, în timp ce grupurile războinice continuă să se bată pentru obţinerea controlului asupra anumitor teritorii şi a comerţului.

Organizaţia umanitară internaţională Oxfam acuză organismele internaţionale că nu au intervenit prompt atunci când ONU a avertizat asupra acestei crize. „Foametea nu este un fenomen natural, ci este consecinţa unor greşeli politice catastrofale”, mai arată reprezentanţii organizaţiei.

Liderii mondiali împreună cu mai multe organizaţii internaţionale s-au întâlnit, în sfârșit, săptămâna trecută, la Londra, în cadrul unei conferinţe organizate de Guvernul britanic împreună cu cel somalez, pentru a găsi cele mai bune soluţii. Astfel s-a creat, din donaţiile ţărilor prezente, un fond de peste 300 de milioane de dolari pentru consolidarea securităţii, justiţiei și instituţiilor financiare. Cele mai semnificative sume au venit din partea SUA (40 de milioane de dolari), Marea Britanie (54 de milioane de dolari) și UE (57 de milioane de dolari). Principalele măsuri de reabilitare presupun investiţii pe termen lung, crearea de locuri de muncă, ajutor oferit crescătorilor de animale şi asigurarea securităţii în regiune, de care Somalia are atâta nevoie.