Fond de investiții pentru Inițiativa Celor Trei Mări

Summitul „Inițiativei Celor Trei Mări” s-a desfășurat anul acesta la Ljubljana, în Slovenia, România fiind „reprezentată” de Klaus Iohannis.

Iohannis a participat doar fizic

Oficial, Iohannis nu a comunicat nimic despre summit, neavând nici măcar fotografii publicate de la eveniment, Administrația prezidențială mulțumindu-se să adauge o fotografie pe Tweeter și să copieze pe siteul propriu textul în enegleză a declarației comune a participanților. „Reconfirmăm, susținem, reafirmăm, încurajăm”… Adică… nimic.

Inițiativa Celor Trei Mări a fost un demers al președintelui croat Kolinda Grabar-Kitarović și al și omologul polonez Andrzej Duda și s-a lansat în 2015, având scopul de a angrena țările din regiune într-un ambițios proiect în zona infrastructurii, energiei și comunicațiilor. Au avut loc până în prezent trei summituri, la Dubrovnik în 2016, la Varșovia în 2017 și la București în 2018. Summitul din acest an, al patrulea, susținut pentru a doua oară de un forum de afaceri, a atras peste 600 de reprezentanți din lumea afacerilor din 43 de țări ale lumii.

La summitul de anul trecut, participanții au decis constituirea unui fond de investiții, care acum a devenit funcțional și care include România, Cehia și Polonia. Semn că, cei de la Camera de Comerț a României și oamenii de afaceri români au luat în serios cele discutate la summitul de anul trecut. În prezent, se desfășoară negocieri cu băncile de dezvoltare, precum și cu Banca Mondială, deci este de așteptat ca participarea să se extindă la nivelul tuturor celor 12 țări membre, grupate în Balcanii de Vest, țările baltice și țările din centrul Europei, cu excepția Austriei – fiind țări foste comuniste.

Fondul de investiții este deocamdată condus de bănci poloneze, cehești și românești și are ca obiectiv principal finanțarea construirii unei infrastructuri energetice, de transport și digitale. Banca Europeană de Investiții s-a alăturat fondului odată cu summitul din Slovenia. Fondul dispune deocamdată de cca. 500 de milioane de euro, dar se estimează că va ajunge destul de rapid la 4-5 miliarde. Ca să avem termeni de comparație, pentru următorul exercițiu financiar, 2022-2027, Comisia Europeană a prevăzut 42,3 miliarde de euro pentru a îmbunătăți interconectivitatea în Europa.

Șeful portofoliului ungar al Externelor, Péter Szijjártó, a reiterat că Europa Centrală va fi motorul creșterii UE, dar că, ar fi nevoie de mai puțină duplicitate, standarde duble sau corectitudine politică.

Președintele Andrzej Duda a oferit un exemplu plastic pentru a exemplifica necesitatea dezvoltării infrastructurii regionale, spunând că durata unei călătorii de la Tallinn (Estonia) până la Constanța (România) durează trei zile, în timp ce o călătorie din Barcelona (Spania) până în Gothenburg (Suedia), nu depășește o zi, ceea ce demonstrează o mare diferență de conectivitate între vest și est față de nord și sud.

Ca atare, spunea președintele Poloniei, cooperarea în cadrul inițiativei ar conduce la construirea de noi drumuri, poduri, căi ferate și legături de zbor.

Duda a declarat apoi că sursa investițiilor în infrastructură ar trebui să fie banii investitorilor privați, alături de finanțarea structurală și de impozite. În prezent, potențialul pieței din regiunea Europei Centrale și de Est, este de 1,7 miliarde de euro, iar în următorii zece ani va crește la 2,3 miliarde de euro. Aceasta ar înseamna că participarea Europei Centrale și de Est în UE va crește de la 10 la sută PIB la 13 la sută din PIB până în 2030.

Președintele ceh Miloš Zeman a vorbit despre conectarea râurilor Elba, Oder și Dunăre ca fiind complementare inițiativei. El a subliniat că acest lucru nu este important doar din cauza transportului pe apă, ci și pentru alimentarea cu apă.

Germania ar vrea să controleze Inițiativa

De la bun început, viziunea celor care au format 3SI a fost aceea de a elimina diferențele dintre așa-numita Europă veche și cea nouă prin proiecte concrete care vor fi implementate nu doar cu fonduri europene, ci și cu fondul de investiții precum cel constituit deja.

Inițiativa a fost considerată un cal troian american împotriva Germaniei și UE, mai ales că la summitul din 2017, de la Varșovia, a participat și Donald Trump, extrem de interesat să colaboreze cu gruparea și să extindă cooperarea economică cu țările Blocului estic din UE.

Chiar dacă nu s-a spus vreodată oficial, 3SI reprezintă o contramăsură pentru proiectul „Europei cu mai multe viteze”, o idee la care nici Germania nu a renunțat, dar la care Franța pare că ține morțiș. Fiind vorba despre o piață ofertantă și despre investiții uriașe, interesele germane au vizat pătrunderea pe ușa din dos în această grupare, nu doar pentru a stopa clivajul vest-est, ci și pentru a împiedica Statele Unite, China și Rusia să participe. Țări pe care cancelarul german Angela Merkel le consideră inamice Uniunii Europene.

„Veriga slabă” s-a dovedit că este România, prin Klaus Iohannis. La insistențele cancelarului Merkel, la summitul de anul trecut, de la București, președintele Iohannis a propus să fie cooptată și Germania. Evident, propunerea lui Iohannis a fost imediat salutată și de Jean-Claude Juncker șeful Comisiei Europene.

Polonia, pe de altă parte, consideră Germania un stat la fel de ostil ca Rusia. Deci, propunerea lui Iohannis are șanse minime să fie vreodată îmbrățișată în unaimitate, după cum prevede statutul grupului Inițiativei.

Anul acesta, afară de Iohannis și Juncker, la summit a participat și președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. Spre dezamăgirea micului grup pro-german, participanții nu au avut altceva de oferit decât niște vorbe frumoase, de simpatie pentru interesul arătat etc.

Cazul Germaniei, abordată și la conferința de presă

Președinții Inițiativei Celor Trei Mări au declarat că eforturile lor sunt pe deplin aliniate cu eforturile UE destinate îmbunătățirii vieții persoanelor care trăiesc în regiune și că încurajează Comisia Europeană să includă concluziile lucrărilor summitului în viitoarele politici unionale.

De asemenea, inițiativa celor 12 țări central și est-europene, a salutat prezența Germaniei și a Uniunii Europene și au adăugat că speră că aceasta a fost o altă bună ocazie de a face auzită vocea zonei cu cea mai rapidă creștere din Uniunea Europeană.

Americanii, axați pe afacerile cu energie

Secretarul american al energiei, Rick Perry, a sosit la summit venind dinspre Ucraina, unde l-a felicitat pe noul președinte Volodymyr Zelenskyy, convenind asupra faptului că este necesară o deschidere a piețelor către Europa. Perry s-a întâlnit și cu președinții țărilor baltice, Kersti Kaljulaid, Raimonds Vējonis, Dalia Grybauskaitė, tot în scopul de a se asigura că piețele rămîn deschise și funcționale și că nu depind de o singură sursă de energie în zonă. Referirea viza, evident, Rusia.

Statele Unite sunt direct interesate să sprijine Inițiativa Celor Trei Mări, în principal datorită disponibilităților arătate de a cumpăra gaz lichefiat american. Bunăoară, terminalul GNL din Adriatică – LNG Croatia LLC – nu are doar o importanță energetică, ci și una strategică. În nord, Polskie LNG este un al doilea terminal de preluare a gazului lichefiat, de unde se estimează că se asigură cel puțin jumătate din necesarul de gaz al Poloniei. Odată terminalul din Krk (Croația) pus în funcțiune, cele două facilități ar urma să fie unite prin conducte terestre.

Lucrurile nu s-au oprit doar la gaze. „Slovenia este o excelentă piață potențială pentru reactoarele nucleare”, a spus Perry. Slovenia are în vedere construirea unui al doilea reactor în Krško, iar Perry spune că ar trebui să aleagă un reactor construit de SUA, nicidecum de Franța, China sau Rusia, pentru că “Westinghouse face cele mai bune reactoare din lume.”

Prezentând declarația după summit, președintele Sloveniei, Borut Pahor, a declarat că inițiativa urmărește nu numai depășirea decalajelor dintre țările membre, ci și a decalajelor din UE, dar are în vedere și întărirea relațiilor transatlantice.

Participanții la summit au declarat că anul viitor Ucraina ar putea să se alăture inițiativei. Summit-ul de anul viitor va avea loc în Estonia.