Fotografii de la premiera THE DREAM, cu Alina Cojocaru, de la Opera Naţională Bucureşti

Alina Cojocaru a interpretat, sâmbătă seară, pe scena Operei Naţionale din Bucureşti (ONB), rolul Titaniei, Zâna zânelor, în partea a doua a spectacolului “DSCH. The Dream”, într-o coregrafie semnată de Sir Frederick Ashton, după piesa “Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare.

Următoarele reprezentaţii ale dipticului au loc pe 6 şi 16 decembrie.

Prima parte a dipticului de balet,  “DSCH”,  a fost realizată după coregrafia semnată de Alexei Ratmansky pe muzica Concertului nr. 2 în Fa major op. 102, de Dmitri Şostakovici. Premiera spectacolului a avut loc pe 29 mai 2008, la New York City Ballet.

Un cuplu ( Sena Hidaka şi Henry Dowden/  Bianca Fota şi Dawid Trzensimiech), un trio ( Bianca Fota, Takahiro Tamagawa, Shuhei Yoshida), trei cupluri ( Akane Ichii, Mihaela Soare, Bianca Stoicheciu, Liam Morris, Egoitz Segura, Barnaby Bishop), patru cupluri apar rând pe rând pe  o scenă goală si cuceresc publicul prin expresivitatea şi sincronicitatea  mişcărilor.

Alina Cojocaru a jucat-o pe în Titania, Zâna zânelor

Scenografia spectacolului “The Dream”, semnată de David Walker, este spectaculoasă: o pădure, cu copaci, cu lumini şi umbre care creează o atmosferă magică, în care visul se întrepătrunde cu realitatea.

Visul unei nopţi de vară este o comedie romantică a dramaturgului englez William Shakespeare, scrisă în mijlocul anilor 1590.

Acţiunea prezintă aventurile a patru iubiţi din Atena şi a unui grup de actori amatori într-o pădure luminată feeric de lună şi relaţiile care se creează între personajele umane şi spiriduşii care locuiesc în pădure.

Piesă este una dintre cel mai jucate comedii ale dramaturgului englez. Coregrafia şi libretul părţii a doua, “The Dream”, a dipticului de la Opera Naţionala aparţin lui Sir Frederick Ashton, după piesa „Visul unei nopţi de vară” de William Shakespeare.

Muzica este „Visul unei nopţi de vară” de Felix Mendelssohn (aranjament muzical şi orchestraţie de John Lanchbery).

În pădure, Oberon (regele zânelor) se ceartă cu Titania (regina zânelor) pentru că vrea să-l aibă ca paj pe copilul ei orfan. Titania se opune, susţinând că ea e regina. Cearta vine de fapt deoarece Oberon o iubeşte pe Hippolyta, iar Titania pe Theseu.

Ca să obţină băiatul, Oberon îi ordonă spiriduşului Puck (cunoscut şi ca Piţigoi-Băiat-Bun) să obţină de la Cupidon o floare care face o persoană să se îndrăgostească de prima persoană care-i iese în cale. Trupa de actori discută punerea în scenă a piesei lor.

Oberon o trezeşte pe Titania şi-l transformă pe Poponeţ înapoi în om. Apoi, Oberon şi Titania se împacă şi se iubesc din nou unul pe celălalt.  La miezul nopţii, toată lumea merge la culcare, apoi apar zânele şi dansează.