Generația Z, mai impulsivă și mai violentă decât cele anterioare. „Trebuie să reînvățăm tinerii cum să folosească tehnologia fără a deveni prizonierii ei”

O medie de 1 000 de agresiuni în fiecare zi, dintre care trei omucideri: cifrele criminalității din 2024 au evidențiat încă o dată o creștere îngrijorătoare a violenței, scrie Le Figaro.

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

„Avem impresia că asistăm la apariția unei generații mai impulsive și mai violente decât cele anterioare” , observă Pascal Lardellier, profesor de științele informației și comunicării la Universitatea din Burgundia . „O explicație posibilă este imersiunea intensivă a tinerilor în ecrane și rețele sociale precum TikTok ,” adaugă autorul cărții Éloge de ce qui nous lie – L’étonnante modernité des rites (L’Aube, 2023). „Scrolling-ul” sau zapping-ul dus la extrem ar încuraja într-adevăr gândirea binară și ar reduce capacitatea noastră de a gestiona frustrarea.

Trebuie precizat că impulsivitatea nu este, în sine, condamnabilă. Ea face parte din modul de funcționare uman: „ne permite să luăm decizii rapide și eficiente – de exemplu, să mergem spre mâncare atunci când ne este foame. Nu putem planifica în permanență fiecare acțiune”, amintește Joëlle Proust, filosof și director de cercetare la CNRS, autoare a cărții Să gândești repede sau să gândești bine? 

O capacitate de atenție diminuată

Un factor major a modificat profund psihicul uman: într-o lume în care totul este accesibil în câteva secunde, capacitatea noastră de atenție scade.

„Reacțiile compulsive, care erau întâlnite mai ales la pacienți cu dependențe, sunt acum tot mai frecvente în rândul populației generale”, afirmă psihologul Maxime Bellego, care leagă acest fenomen de creșterea semnificativă a cazurilor de tulburare de deficit de atenție (TDAH) – chiar dacă această creștere este explicată parțial și de o mai bună diagnosticare. Iar principala cauză: ecranele.

O revizuire sistematică a literaturii științifice, publicată acum doi ani de Universitatea din Michigan și bazată pe 21 de studii, arată că tinerii cu o utilizare „problematică” a rețelelor sociale manifestă un nivel mai ridicat de impulsivitate.

Dezvoltarea cortexului prefrontal, afectată de timpul petrecut pe ecrane

Comportamentele impulsive sunt coordonate în mare parte de cortexul prefrontal, zonă esențială pentru planificare și luarea deciziilor. „Este regiunea cerebrală cea mai afectată de dependențele digitale”, subliniază Maxime Bellego.

Cercetări realizate pe parcursul a doi ani de echipe de psihologi și specialiști în științe cognitive arată că timpul îndelungat petrecut în fața ecranelor întârzie dezvoltarea sistemului de control inhibitor al creierului. Generația Z, crescută cu ecrane, este cea mai afectată. Dacă tehnologiile digitale pot afecta dezvoltarea socio-emoțională a copiilor și adolescenților, este în primul rând pentru că reduc timpul acordat somnului și activității fizice, „ceea ce scade toleranța la emoțiile negative”, explică Claire Hofer, cercetătoare în psihologie și profesoară la Universitatea din Lille.

Comportamentele compulsive stimulate de rețelele sociale nu se limitează la achiziții impulsive sau consum de conținut. Ele pot influența, în mod indirect, și modul în care indivizii reacționează în spațiul public sau în interacțiunile sociale reale. Psihologii subliniază că trecerea de la lumea virtuală, în care predomină reacții rapide, binare și recompense imediate, la ritmurile mai lente și mai nuanțate ale școlii sau ale muncii poate genera un sentiment de frustrare sau chiar de violență latentă.

„Rețelele sociale sunt medii unde emoțiile sunt exacerbate, unde discursurile radicale primesc cea mai mare vizibilitate, iar regulile sunt minime. Această logică se poate infiltra în comportamentele din viața reală”, observă Stéphane Rusinek, psiholog clinician.

El atrage atenția că obișnuința de a reacționa în mod impulsiv și agresiv în mediul online poate diminua barierele interne care, în mod normal, reglează comportamentul în societate.

Mai mult, afirmă Maxime Bellego, această stimulare continuă a cortexului primar și uzura cortexului prefrontal pot favoriza nu doar impulsivitatea, ci și o formă de intoleranță la complexitate și contradicție

„Faptul că tolerăm tot mai puțin nuanțele și opoziția ne face mai puțin capabili să gestionăm conflictele sau chiar simplele diferențe de opinie”, explică el.

Generația Z, expusă de timpuriu și intens la aceste mecanisme digitale, este deosebit de vulnerabilă. Lipsa antrenamentului în autocontrol, comunicare față în față și rezolvarea conflictelor poate duce, în unele cazuri, la manifestări de violență verbală sau fizică în contexte sociale tensionate. În paralel, climatul general de hiperconectivitate lasă tot mai puțin loc introspecției, empatiei sau dezvoltării unei gândiri critice – elemente esențiale pentru coeziunea socială.

„Nevoia de reglementare și educație digitală devine urgentă. Trebuie să reînvățăm tinerii – dar și adulții – cum să folosească tehnologia fără a deveni prizonierii ei”, conchide Pascal Lardellier.

Teatru, muzică și sport

Ce soluții avem în fața acestui fenomen? Omniprezența digitalului face ca răspunsul să fie cu atât mai dificil. „Ar fi trist pentru tineri, dar nu neapărat șocant să interzicem accesul la rețelele sociale celor sub 15 ani”, consideră Maxime Bellego. Guvernul francez a făcut deja propuneri în această direcție, deși o astfel de măsură se confruntă cu dificultăți practice, precum verificarea vârstei reale a utilizatorilor. Alți experți, precum psihiatru și cercetător Serge Tisseron, pledează mai degrabă pentru un învățământ al utilizării raționale a rețelelor sociale. Școala nu poate face totul, dar are un rol esențial în formarea gândirii critice. „Trebuie să le arătăm copiilor că există o alternativă la gândirea impulsivă, de pildă prin demontarea, în cadrul orelor de curs, a unor intuiții greșite sau prejudecăți răspândite online”, subliniază filozofa Joëlle Proust, membră a Consiliului Științific al Educației Naționale din 2018.

Ea atrage atenția asupra beneficiilor activităților „structurante” precum teatrul, muzica sau jocul de șah, care cultivă răbdarea, perseverența și satisfacția efortului depus. Problema, însă, e că aceste activități rămân accesibile mai ales unei minorități privilegiate.

Sportul oferă, în schimb, un potențial mult mai larg. „Când faci mișcare, organismul eliberează endorfine, ceea ce induce o stare de calm care se prelungește și în orele următoare. Devii astfel mai puțin dependent de ecran și, implicit, mai puțin impulsiv”, explică Maxime Bellego. Sistemul educațional german, care rezervă după-amiezile sportului sau învățării unui instrument muzical, contrastează puternic cu dezinteresul relativ al școlii franceze față de activitatea fizică. Este o idee care merită explorată – nu doar pentru a combate dependența de ecrane, ci și pentru a încuraja un comportament mai echilibrat, mai reflexiv.