Generaţiile sacrificate. Ce se alege din România?

Niciunul dintre guvernele postdecembriste nu a avut o strategie pe termen lung care să vizeze modul în care va evolua societatea, deşi sociologii susţin că aceasta ar trebui să fie o prioritate a statului.

Marius Pieleanu, conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Stiinţe Politice, Catedra de Sociologie din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, consideră că rata de îmbătrânire a populaţiei nu este una extrem de îngrijorătoare pentru ţara noastră, trendul fiind similar în toată Europa. „Îmbătrânirea populaţiei este o caracteristică la nivel european. Cred însă că aceste aspecte se vor regla, nu este obligatoriu ca un stat să ia măsuri exclusiv pro-natalitate, pentru că de obicei acestea au efecte nefaste. Ar putea exista însă strategii pe termen mediu şi lung pentru întărirea condiţiilor materiale pentru tinerele familii, pentru că acum acestea nu au acces la resurse materiale”, a precizat pentru Q Magazine sociologul Marius Pieleanu.

În 2050 vom avea o rată de îmbătrânire accelerată

În schimb, Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, consideră că în 2030-2050, populaţia României va intra într-un proces de îmbătrânire accelerat. „Populaţia României a scăzut în bună măsură din cauza migraţiei externe. Deocamdată, scăderea nu este dramatică, pentru că persoanele care decedează sunt cu precădere cele născute acum 80-90 de ani. Dar, la cum se preconizează evoluţia, după 2030, populaţia va îmbătrâni dramatic, accelerat. Vom ajunge în 2050 la o vârstă medie în ţară de 50 de ani. Va fi un dezechilibru major pentru generaţia de la Revoluţie care va ajunge la pensie. Vor fi probleme cu dimensionarea instituţiilor: construim şcoli, grădiniţe, dar nu o să mai avem cu ce le umple. Industria se va dezvolta şi vom avea mari dificultăţi cu forţa de muncă. Şi aşa nu prea producem noi oameni specializaţi, cu aptitudini, care să răspundă cerinţelor pieţei. Este nevoie de o pregătire adaptată pentru piaţa muncii şi un pachet de stimulări pentru întărirea familiei şi creşterea natalităţii, de la sprijinul pentru mămici la cel pentru tinerele cupluri. Multe femei care sunt interesate de carieră nasc cel mult un copil”, a precizat pentru Q Magazine decanul Facultăţii de Sociologie.

Prea puțini absolvenţi inseraţi în câmpul muncii

În privinţa educaţiei, ambii sociologi susţin că situaţia este dramatică, principala problemă fiind generată de calitatea slabă a instituţiilor de învăţământ şi de pregătirea neadaptată a absolvenţilor la cerinţele pieţei. „În ultimii ani, câte 13.000 de tineri au ales şcoala profesională. În schimb, din 2002 până în 2011, s-a dublat ponderea celor cu facultate, dar majoritatea au ales să studieze în învăţământul privat şi nu reuşesc să se specializeze cu adevărat. Peste 50% din ei nu au competenţe pentru a-şi justifica diploma. Iar cei care sunt mai buni, de obicei, pleacă”, a opinat Marian Preda.

Conform datelor furnizate de Marius Pieleanu, doar 7% din absolvenţii de şcoli profesionale îşi găsesc locuri de muncă. „Situaţia legată de studii este una foarte gravă.  Procentul de 14% de persoane cu studii superioare nu este şi calitativ. Multe facultăţi produc deţinători de diplome, nu specialişti. Asta spre deosebire de statele dezvoltate. În Finlanda, 50% din populaţie are studii superioare şi specializări pe piaţa muncii. La noi, nici tinerii care urmează cursurile şcolilor profesionale nu răspund la cerinţele pieţei. Finalizez un proiect pe fonduri europene care analizează capacitatea de inserţie pe piaţa muncii a tinerilor care merg la şcoli profesionale. Doar 7% din ei sunt absorbiţi pe piaţa muncii în domeniu. Şi vorbim despre tineri de până în 20 de ani! Nu există, din păcate, o strategie, pentru că, iată, agenda publică este făcută de priorităţi aparent mult mai importante decât cele care ar trebui să intereseze orice naţiune: crearea locurilor de muncă, bunăstarea, ordinea publică, siguranţa stradală. Criza economică produce deprecieri ale calităţii vieţi care greu pot fi îndreptate”, a completat, pentru Q Magazine, Marius Pieleanu.