George Copos, audiat la DNA în dosarul privind cărţile scrise în penitenciar

George Copos a ajuns azi dimineaţă la sediul DNA. Omul de afaceri va fi audiat în calitate de martor în dosarul deschis de procurorii anticorupţie, la începutul acestui an, în cazul cărţilor scrise de deţinuţi în penitenciare.

George Copos a fost condamnat la trei ani şi opt luni de închisoare în dosarul transferurilor de jucători şi la patru ani în dosarul Loteria I, fiind eliberat condiţionat în aprilie 2015. Instanţa a luat în considerare, la decizia de eliberare condiţionată a lui Copos, şi faptul că omul de afaceri a scris în penitenciar cinci cărţi. În anul 2014, când era la Penitenciarul Jilava, Copos a publicat patru cărţi la editura Niculescu – “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”, “Tăşnadul medieval”, “Franciză vs management în industria hotelieră” şi “Turismul – vector de interculturalitate” – şi o carte la editura Meteor Press – “Turismul european durabil şi provocările lui”. Niciun exemplar din cele cinci volume nu au fost la vânzare, toate fiind ridicate de Copos de la edituri.

De asemenea, la jumătatea lunii mai, Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 a deschis dosar penal pe numele omului de afaceri George Copos, acuzat de plagiat, fals în declaraţii şi participaţie improprie la abuz în serviciu în legătură cu una dintre cele cinci lucrări scrise în penitenciar, care au fost luate în considerare la eliberarea condiţionată a omului da afaceri, în aprilie 2015.

Anchetatorii arătau că, în timp ce executa pedeapsa de patru ani de închisoare, George Copos a elaborat lucrarea ştiinţifică “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova (secolele XIV-XVI)”, care are 119 pagini şi a fost publicată în 2014, la editura Niculescu. Pentru această carte, Copos a obţinut 30 de zile câştig, zile de care comisia întrunită în 2015 la Penitenciarul Bucureşti-Jilava a ţinut cont când a analizat îndeplinirea criteriilor pentru eliberarea sa condiţionată.

Copos este acuzat că, în 29 septembrie 2014, odată cu publicarea respectivei lucrări, şi-a însuşit fără drept, în parte, opera unui alt autor şi a prezentat-o conducerii Penitenciarului Bucureşti-Rahova drept o creaţie intelectuală proprie.

În luna ianuarie, DNA a deschis dosar penal în cazul cărţilor scrise de deţinuţi şi face verificări privind favorizarea făptuitorului, fiind vizaţi profesori universitari care au coordonat sau validat lucrările, reprezentanţii editurilor care le-au publicat şi funcţionari ai ANP care au propus eliberarea.

Jurnalistul Cătălin Parfene și suspiciunile de plagiat

După eliberarea lui Copos, jurnalistul Cătălin Parfene a dezvăluit pe Facebook că tema lucrării sale de masterat, care a fost realizată în 2005, este similară cu cartea lui Copos “Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XVI”.

Mai mult, profesorul care ar fi coordonat ambele teze este același. Aceasta este prof. univ. dr. Stelian Brezeanu, actualmente pensionar.

”Domnul Copos a fost onest, nu ca Victor Ponta, plagiator. Înţelegeţi?! Nu m-am văzut cu el niciodată, am fost contactat de o doamnă şi doar am avizat o lucrare care mi s-a părut bună. I-aş da o notă de 6 sau 7, dacă ar fi să o notez”, a declarat Brezeanu pentru prosport.
”Eu mi-am dat acordul ca să fie tipărită. Încă o dată. E o lucrare onestă, cu literatură ştiinţifică medie, peste medie chiar. Să ştiţi că uneori studenţii aduc lucrări sub nivelul acesteia. Am şi pus în prefaţă merite, să zic aşa”, a continuat profesorul care a coordonat lucrările lui Parfene şi Copos.
Cărțile nu pot fi făcute publice fără acordul scris al persoanei în cauză

Purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Cristina Cârlan, declara pentru romanialibera.ro că instituția nu poate face publice cărțile fostului deținut George Copos, fără acceptul scris al acestuia. ''Cărțile respective se află în dosarul individual și, potrivit legii, datele sunt confidențiale, nu pot fi făcute publice, fără acordul scris al persoanei în cauză, care acum este liberă, nici măcar nu mai este deținut'', a spus Cârlan. Dosarul său a fost evaluat de comisia de eliberare condiționată, al cărei președinte este judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Rahova. Din comisie au mai făcut parte directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, directorul adjunct pentru educație și asistență pentru educație și un asistent psihosocial. Penitenciarul nu are competențe legale de a se pronunța cu privire la caracterul științific al lucrărilor elaborate de deținuți. Aceasta atribuție îi revine Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS). Aceste lucrări ar trebui publicate în reviste științifice de către CNCSIS, publicate la edituri cunoscute sau susținute la o conferință națională sau internațională”.

“Conform procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie eliberate condiţionat. Dintr-o notă întocmită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi din datele existente în spaţiul public rezultă indicii că aceste condiţii nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârşite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate”, arată DNA.

Potrivit procurorilor, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni de corupţie se regăsesc deţinuţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată, “exclusiv ca urmare a activităţii infracţionale care face obiectul sesizării din oficiu”.

“Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate”, susţin procurorii.