Haos în Programul SAFE. Alexandru Nazare: Probabil domnul Miruță nu a fost suficient de bine informat

Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță (USR) a declarat la Interviurile Libertatea că Ministerul de Finanțe nu a semnat încă contractul de finanțare cu Comisia Europeană pentru proiectele din SAFE, în valoare de 16 miliarde de euro. În replică, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare (PNL), a declarat la Antena 3 că acordul a fost semnat săptămâna trecută și trimis prin curier diplomatic la Bruxelles, dar „probabil domnul Miruță nu a fost suficient de bine informat”.

• Haos în Programul SAFE. Alexandru Nazare: Probabil domnul Miruță nu a fost suficient de bine informat
• Universul îl aplaudă, Leon îl plimbă. Dumitru Prunariu omagiat la 45 de ani de la misiunea istoricǎ
• Letonia, implicată în atacul asupra Moscovei? Rusia amenință direct NATO
• CSM acuză guvernul că refuză să adopte măsurile necesare pentru acoperirea deficitului cronic de personal din instanţe şi parchete
• PSD: Ilie Bolojan trebuie să răspundă în fața cetățenilor și a legii pentru breșa de securitate pe care a produs-o

Radu Miruță a susținut că Ministerul de Finanțe nu a aprobat nici creditele de angajament pentru ca Armata să poată avansa în procesul de încheiere a contractelor de dotare în valoare de peste 8 miliarde de euro. Doar că a fost contrazis.

„Cred că ar fi absurd ca, după ce în cursul verii trecute am fost foarte implicat, ca Minister al Finanțelor, în negocierea acestor sume și am reușit, prin negocieri cu Comisia Europeană, să obținem această sumă importantă de peste 16 miliarde de euro, să fim noi, Ministerul de Finanțe, cei care blocăm semnarea ei”, a declarat Nazare la Antena 3 CNN.

Potrivit ministrului Finanțelor, acordul a fost semnat săptămâna trecută și trimis prin curier diplomatic la Bruxelles.

„Imediat, cum cei doi comisari îl vor semna, se va întoarce, cel mai probabil în următoarele zile, după care vom derula procedurile necesare pentru a finaliza semnarea contractului”, a precizat Nazare.

Întrebat dacă declarațiile lui Miruță reprezintă o informație falsă, Nazare a evitat o confruntare directă, spunând că originea problemei este una de comunicare.

„Înaintea acestei declarații nu m-a căutat; am avut discuții la ultima ședință de guvern, dar nu înainte de această declarație”, a spus ministrul Finanțelor, adăugând: „Ce vă pot asigura, separat de declarația domnului Miruță, este că facem tot posibilul astfel încât toți ordonatorii de credite, nu doar Ministerul Apărării, să semneze în timp util.”

Ministrul Finanțelor a recunoscut însă că statutul de guvern interimar limitează capacitatea de reacție.

„Dat fiind că suntem un guvern interimar, nu avem practic la dispoziție toate instrumentele unui guvern plin ca să rezolvăm în urgență situații complexe, cum este și aceasta”, a adăugat Nazare.

Cele 15 proiecte de înzestrare propuse de Ministerul Apărării Naționale spre finanțare prin Instrumentul SAFE, în valoare totală de 8.331,42 miliarde EUR au ca termen-limită pentru semnarea contractelor 30 mai 2026. Ele au fost aprobate de comisiile de apărare ale Parlamentului marți, 28 aprilie. 

Q Magazine a prezentat aici mai multe riscuri, inclusiv de natură strategică și penală, pe care procedura de atribuire a contractelor le are.

De asemenea, există cel puțin următoare probleme identificate de juriști:

1. Concentrare contractuală anormală — 5.690 mil. EUR (68,3% din pachet) sunt direcționate către un singur grup industrial (Rheinmetall AG și filialele sale), prin 7 contracte din 15. Niciun stat NATO de talie comparabilă (Polonia, Italia, Olanda, Cehia) nu prezintă o concentrare de această magnitudine.

2. Indicii consistente de restrângere nejustificată a competiției — 9 din 15 contracte sunt atribuite prin negociere fără publicare prealabilă (NFPP). Pentru cel puțin trei programe majore (MLI, SAI, pachetul naval), Cererea de Informații (RFI) ar fi fost transmisă unui număr restrâns de operatori economici sau doar unui singur operator economic, în condițiile în care alternative tehnico-industriale mature sunt notorii pe piața europeană.

3. Aparență de predeterminare procedurală — declarații publice ale CEO Rheimetall, declarații publice ale titularului de portofoliu și investigații de presă specializată sugerează un rezultat anticipat anterior finalizării formale a procedurilor de selecție.

4. Inflație de preț nejustificată documentar — creșteri între +10,9% și +47,4% pe parcursul a trei luni (ianuarie–aprilie 2026), recunoscute parțial public de titularul de portofoliu.

5. Reducere a scopului operațional MLI — de la 298 unități (necesar CSAT) la 232 unități (78% din necesar), cu pierdere estimată de 650–775 milioane EUR în costul de finanțare al diferenței.

6. Localizare industrială cu cifre divergente, neauditată — patru valori medii diferite (40% / 50%/ 60% / 60% MLI) comunicate de același titular de portofoliu în zece zile, fără defalcare pe coduri NACE/CPV per contract.

7. Schema Mangalia — amestec între obiectivul militar de capabilitate navală și obiectivul economic de restructurare industrială (datorie istorică ≈760 mil. EUR vs. valoare contract OPV 836 mil. EUR), cu joint-venture în care statul român este acționar minoritar.

8. Programul SAI — transferat ca autoritate contractantă de la MApN la MAI, deși cerința operațională originară este a MApN. MApN inițiase și pusese programul în transparență publică. MAI și structurile de ordine publică (Jandarmerie, Poliție, SRI, SPP) au cerințe operaționale infinit mai mici pentru acest tip de armament. Transferul ridică, suplimentar, problema eligibilității SAFE pentru un program direcționat către alte structuri decât MApN.