ÎCCJ invocă necompetența în Dosarul Revoluției

Primul termen din noul dosar al Revoluției ar fi urmat să se judece astăzi, 27 ianuarie, la Înalta Curte de Casație și Justiție, citați fiind și cei trei inculpați pentru crime împotriva umanității: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus.

• Capcana pentru Nicușor Dan. Teoria jocurilor
• Sondaj CURS: Românii consideră că România are nevoie de alegeri anticipate
• Atac devastator al Ucrainei asupra Moscovei
• Fotografia unui eșec diplomatic: banchet la Beijing, război în culise
• Oana Gheorghiu generează o grevă japoneză la Guvern

Înalta Curte a invocat din oficiu necompetența instanței în această speță, având în vedere că Ion Iliescu nu mai este cercetat pentru înaltă trădare, ci doar pentru crime împotriva umanității. Rechizitoriul neclar si bâjbâiala judiciară vor duce cel mai sigur către o declinare de competență și, în mod evident, alte termene lungi. Simpla mutare de la o instanță la alta a dosarului este, din punct de vedere al volumului imens,o operațiune dificilă.

Dosarul Revoluției a fost plimbat prin parchete din 1990 până în prezent. Iar periplul pare să nu se încheie prea curând.

1990-1996: Dosarele deschise în nume personal de către urmașii celor care au murit la Revoluției, precum și cele ale răniților au primit neînceperea urmăririi penale, cu alte cuvinte au fost închise în primele două mandate ale lui Ion Iliescu.

1997: vine la putere Convenţia Democrată: au fost deschise trei mari dosare cu privire la Revoluţie: Dosarul „Timişoara“ (în care au fost condamnaţi, mult mai târziu, generalii Stănculescu şi Chiţac), Dosarul „Cluj“ şi Dosarul „Sibiu“.

2004: Asociaţia „21 Decembrie 1989“ a formulat o plângere pentru fapte imprescriptibile, precum genocidul. Procurorul militar Dan Voinea a reluat cercetările inclusiv împotriva lui Ion Iliescu, pe atunci preşedinte, la al treilea mandat.

2007: Procurorul militar Dan Voinea nu mai poate lucra în dosar. Curtea Constituțională a dat o decizie prin care a statuat dosarele în care sunt implicaţi militari şi civili nu mai sunt instrumentate de Secţia Parchetelor Militare, ci sunt trimise la Secţia Civilă.

2009: Urmare a schimbării competenţei de instrumentare a dosarului, Ion Iliescu şi alţi membri de frunte ai FSN au fost scoşi de sub urmărire penală de către șefa Parchetului General de atunci, Laura Codruța Kovesi.

2014: Victimele Revoluției depun plângeri împotriva statului român la CEDO. Curtea pentru drepturile omului le dă câștig de cauză în 2016 și statuează că faptele din acest dosar vizează crime împotriva umanităţii pe care statul român trebuie să le elucideze şi să îi tragă la răspundere pe cei vinovaţi.

2016-2019: Se deschide al doilea Dosar al Revoluției, de către procurorii Parchetului General sub conducerea interimară a lui Bogdan Licu, apoi ancheta continuă în mandatul lui Augustin Lazăr. Dosarul nu trece de etapa de cameră preliminară și este restituit pe rolul Secției Parchetelor Militare în 2021. (Sursa cronologiei: ziare.com)