În Bosnia-Herțegovina și Kosovo, salafiștii sunt pe cale să detroneze autoritatea imamilor tradiționali

Prozelitismul lor, susținut de Arabia Saudită, îngrijorează Europa.

Sosiți la Brezicani, sătuc parcă pictat pe flancul Munților Komar, în inima Bosniei, ochii ne sunt atrași de clădirea impunătoare care fură locul oricărui alt peisaj: un imobil masiv de lemn. Niciun minaret, nicio fereastră împodobită cu arabescuri, dar, cu toate acestea, casa este o moschee. Clandestină. „Vineri la prânz, zeci de salafiști se înghesuie aici ca să se roage”, mărturisește un vecin. „Unii vin din cel mai apropiat oraș, Donji Vakuf, alții locuiesc în sat, dar stau mereu închiși în casă”. Câți sunt oare? Patru sau cinci familii, nu mai mult, însă localnicii se tem deja de „bărboșii” adepți ai unui Islam riguros, importat din Arabia Saudită.

Aici, la fel ca în restul țării, în care majoritatea populației este musulmană, este practicat hanifismul, un Islam moderat, moștenit din epoca otomană. Și aici, toată lumea se teme de influențele externe. „Am fost ca și rupți de restul lumii până la dezmembrarea Iugoslaviei, la începutul anilor 1990”, amintește Ahmet Alibasic, profesor la Universitatea de Studii Islamice din Sarajevo. „Apoi au apărut șiiții, sufiștii și wahhabiții, fără a reuși însă să se implanteze durabil. Ne-am păstrat mereu identitatea religioasă”.

Peste 3.000 de salafiști în Bosnia și alte câteva zeci de mii în Balcani

Astăzi însă, bosniacii sunt îngrijorați, căci exemplul Brezicani nu este unic. „Sunt mai mult de 3.000 de salafiști în Bosnia și alte câteva zeci de mii în Balcani”, ne asigură Goran Kovacevic, profesor la Facultatea de Criminologie din Sarajevo. „Cu toții se bucură de succes în rândul populației sărace ”.

Metoda lor constă în faptul că „izolează tinerii needucați și îi ajută să demareze o mică afacere sau să facă lucrări de amenajare a locuinței”, explică un ofițer al Serviciilor de Informații din Sarajevo. „Încetul cu încetul, ajung să le dicteze reguli de conduită, îi incită să nu mai bea alcool, iar vinerea le vorbesc despre religie, după rugăciune. Le intră în creier”. Însă nu toți salafiștii sunt jihadiști puternici.

“Pericolul este însă foarte serios, declară Muhamed Jusic, un teolog elegant cu o voce foarte calmă, consilier al marelui muftiu din Sarajevo. Aceşti musulmani radicalizaţi sunt greu de reperat. Sunt constituiţi în celule mici, întind câteva covoare la intrarea din unele case … şi se roagă. Ce poţi să le faci?”

După asasinarea a doi militari, la Sarajevo, în 2015, de către un islamist radical, marele muftiu a cerut imamilor extremiști să „intre înapoi în rânduri” sau să accepte excluderea din comunitate. Unii au acceptat, alții nu. Instalați în enclave greu accesibile, „rebelii” s-au interiorizat și mai mult, făcând „supravegherea lor și mai dificilă”, precizează sursa noastră polițistă. „Au început să funcționeze asemeni unei secte”.

La Viena se află principalul centru salafist din Europa

La Brezicani, în 2010, a fost asasinat un comisar de poliție, de către un islamist, într-un atentat cu bombă. De atunci, pare că domnește doar calmul pe aici. Salafiștii din Brezicani nu au generat, de altfel, mari scandaluri, însă întrebările rămân. Cine a finanțat, de exemplu, construirea impozantei moschei? „Am pus mână de la mână”, răspunde impasibil un membru al acestei comunități. Greu de crezut, căci pentru a supraviețui în această vale pierdută de lume, în care casele înjunghiate sunt încă martore ale războiului din 1992, țăranii cultivă zmeură și taie lemne. Deci economiile…

Răspunsul vine, mai degrabă, din partea zecilor de autoturisme care invadează vara tot satul, cu ocazia marilor adunări religioase.

Citește și România, o tară de tranzit pentru jihadiști

Majoritatea sunt înmatriculate la Viena, în Austria, unde se află principalul centru salafist din Europa. „Anual, în Bosnia, salafiștii primesc o duzină de milioane de euro din Arabia Saudită”, afirmă Goran Kovacevic. Banii, care tranzitează Viena, sunt distribuiți familiilor sărace. Un cap de familie primește 250 de euro pe lună, o femeie, 200 de euro… cu o singură condiție: să accepte să poarte vălul integral”.

Confruntaţi cu acest prozelitism în creştere, imamii tradiţionali sunt descumpăniţi. Oropsiţi de către sârbi în timpul războiului, “înghit” greu faptul că sunt din nou marginalizaţi, stigmatizaţi, de data aceasta din cauza salafiştilor. “Comunitatea noastră este solidă, încearcă să se convingă unul dintre ei. Mergeţi să vedeţi cum este în Kosovo! Cei de acolo sunt cu mult mai permeabili decât noi la ideile radicale…”.

Mergem deci la Pristina, la nouă ore de drum de Sarajevo. În capitala kosovară, minaretele în stil otoman convieţuiesc împreună cu moscheele monumentale construite cu banii arabilor saudiţi. Aici 95% din populaţie este musulmană.

Kosovo deţine de altfel un record foarte trist: cele mai multe plecări în Siria la numărul de locuitori, 316 persoane pentru 1.8 milioane de locuitori. “Fluxul s-a mai calmat din 2015 încoace, după ce am votat pedepse de cinci până la cincisprezece ani de închisoare”, afirmă Valdet Hoxha, ministru adjunc de Interne, un tânăr tehnocrat.

“Şi tot nu este suficient, ar trebui ca cei care pleacă acolo să fie şi mai pedepsiţi”, exclamă Naser Deva, un profesor în vârstă, cu un aer trist, încercănat. În 2012, fiul său, Atdhe, şi-a luat zborul spre Istanbul, chiar în momentul când şi-ar fi terminat studiile ca inginer. A dispărut pur şi simplu. “Ştiu doar că e viu, undeva în Siria, povesteşte el. A împlinit 27 de ani în aprilie. Imamul radical care “i-a spălat creierul” a fost arestat. Nu a primit deocamdată decât o pedeapsă cu trei luni de închisoare. Deşi a trimis nu mai puţin decât cinci tineri în infern…regretă Naser.

Iar în februarie 2017, imamul principalei moschei din Pristina a fost şi el acuzat de “terorism”, deoarece a recrutat jihadişti între 2013-2014. Procesul său este încă în derulare.

Predici pe internet

Propaganda grupurilor radicale în această zonă este foarte agresivă şi pe internet. Imamii povestesc că sunt interogaţi adeseori de tineri cu privire la filme şi înregistrări de acest gen. Tot ei răspund că explică de fiecare dată că islamul este o religie a păcii şi că nu are nimic de-a face cu violenţa. Nu sunt întodeauna crezuţi…

Autorităţile kosovare nu dispun de mijloace adecvate pentru a lupta împotriva acestui jihadism online, cu atât mai mult cu cât aceste site-uri sunt adeseori administrate din străinătate. Predici ale lui Bilal Bosnic, de exemplu, leader popular al jihadiştilor balcanici, sunt adeseori postate pe You Tube. Totuşi, e în închisoare. Alte site-uri îşi varsă propaganda în alte limbi străine. Şi de fiecare dată când autorităţile reuşesc să le blocheze, reapar după câteva ore într-o altă formă…

Cum să lupţi, deci? “Majoritatea imamilor nici nu sunt înarmaţi spiritual, pe plan teologic, spune Idriz Bilalli. Nu au argumentele necesare cu care să se opună fundamentaliştilor. Ar trebui chiar să facă studii de retorică…”.El a propus ideea aceasta nu o dată autorităţilor din Pristina. Degeaba. Dimpotrivă, a fost dat afară de la universitatea de studii islamice, unde preda cursuri de teologie. Pentru că a îndrăznit să critice ierarhia…

Riscul unui atentat este real

Cu cât ne îndepărtăm de capitală cu ca tât se agravează mai mult problema. Există localităţi unde imamii sunt ameninţaţi cu moartea, altele unde sunt agresaţi. Fundamentalişti care sunt deci capabili de orice.

Chiar să comită un atentat? “Riscul există dar el este rezonabil, consideră un diplomat european. Societatea kosovară are propriile ei valori seculare, kanun. Un fundamentalist care ar încerca ceva grav ştie că familia sa ar fi supusă represaliilor”. Aflat în post în zonă de mai mult de cinci ani, un ofiţer european de poliţie are, el, o altă părere.

“Bosnia şi Kosovo rămân cele mai periculoase ţări din Europa, din cauza dificultăţilor politice, a înaltului grad de corupţie, consideră el. În Bosnia se află în circulaţie mai mult de 750 000 de arme. O kalaşnikov nu costă mai mult de 200 de euro iar în spaţiul Schengen e uşor să intri ilegal.

În noiembrie 2016, în Albania a fost dezmembrată o celulă teroristă din care făceau parte mai mulţi kosovari. La timp, căci se pregătea de un atentat în timpul unui meci dintre Israel şi Albania, contând pentru calificarea pentru Campionatul Mondial de Fotbal de anul acesta, 2018. iar în martie 2017 la Veneţia au fost arestaţi trei kosovari care se pregăteau să pună o bombă sub podul Rialto.
Donald Tusk, preşedintele Consiliului european, a spus că îşi face griji pentru ceea ce se întâmplă în Balcani. Are de ce.

Reportaj realizat împreună cu Mersiha Nezic și Matic Zorman. Acest reportaj a adus reporterului Charles Haquet premiul Louise Weiss 2017 pentru cel mai bun jurnalist european.