Povestea fotografului făgărășean Alexandru Radu Popescu, stabilit în Marea Britanie din 2014, ar putea fi un impuls pentru cei care-și doresc să își depășească propria condiție și să performeze.
- Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
- In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
- Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
- Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
- Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA
DE LA SINUCIDERE LA RED CARPET
Alexandru nu a făcut parte din generația „cu cheia de gât”, ci din cea cu părinții plecați din țară, fiind crescut până la 12 ani de bunici. Apoi, părinții lui au reușit să-l aducă în Italia, unde lucrau.
După 18 ani, în urma unui divorț care l-a marcat și l-a adus într-o stare de depresie îngrozitoare, Alexandru a luat drumul Marii Britanii, cu gândul de a se sinucide.
Era foarte decis, nu reușea să o uite pe fosta soție, iar asta îi întuneca zilele. S-a angajat totuși în construcții (tot constructor fusese și în Italia), până într-o zi când…
„Un prieten, știind că cochetez cu fotografia, m-a cooptat să fac poze la London Fashion Week. E drept, am ajuns din greșeală la acest mare eveniment londonez, dar vă spun că acea săptămână a fost de coșmar. Dimineața, de la ora 8 la 17 lucram la demolări, iar la ora 19 eram pe covorul roșu. Timpul nu-mi permitea să mă duc acasă să fac un duș, fapt pentru care am folosit din plin șervețelele umede pentru a mă primeni cât de cât. Firma își dorea să le transmit pozele editate cât se poate de repede. Ajungeam acasă cu o oră înainte de miezul nopții și mă apucam de editare. Dormeam două-trei ore pe noapte. A fost o experiență extraordinară. Am colaborat trei ani la rând cu ei”, a povestit Alexandru pentru Q Magazine.
În paralel cu munca pe șantier, a continuat să facă fotografii, mai ales artiștilor români care erau invitați să susțină spectacole în Londra.
În 2019, după un concert al trupei Paraziții, același prieten care îl adusese în această lume i-a spus: „E timpul să faci școala de fotografie!”.
„M-a pus pe gânduri. Am căutat pe internet și am văzut că este Ziua Porților Deschise la London College of Contemporary Arts. Pe scurt, am dat toate testele pentru admitere: engleză, scris și citit, matematică și creativitate. Am fost foarte apreciat de profesori și colegi. E drept, unii profesori au ridicat o sprânceană când au auzit că sunt constructor și urmez cursurile doar așa, de hobby. Toți banii pe care îi câștigam din construcții – pentru că am muncit și în cei patru ani de facultate – i-am investit în proiectele mele fotografice. Abia în anul al III-lea mi-am dat seama că nu voi putea să continui să fac și una, și alta. Am renunțat la construcții, deși câștigam bine, pentru fotografie”, a povestit Alexandru.
PROIECTUL UNIC
În 2019 i-a venit ideea unui proiect inedit, intitulat „Unic”, proiect care i-a adus și notorietatea, în cadrul căruia a fotografiat ochii.

„Ideea mi-a venit în facultate. Am tot încercat, pe diverse persoane, însă rezultatul nu era ceea ce trebuia să fie. Nu aveam lentila care m-ar fi ajutat. Nu am găsit nicăieri acea lentilă. În 2020, am scris unei firme din Japonia, căreia i-am dat toate datele despre cum trebuie să fie, iar ei mi-au făcut o lentilă prototip. Așa mi-am continuat proiectul”, a povestit Alexandru.
La ora actuală, are fotografii cu peste 350 de irisuri ale personalităților britanice și române, dar nu numai.
„Nu este ușor să ajungi la personalități, din orice domeniu ar fi. Cu unele am reușit, cu altele, nu. Politicul nu mă interesează, nu sunt atras de această lume. Îmi plac oamenii, îmi place mișcarea, îmi place sportul”, a mărturisit fotograful făgărășean.
Printre cei care și-au pus ochii în fața lentilei lui se numără: Sir George Iacobescu (românul care a creat Canary Wharf, al doilea grup financiar din Londra), Dumitru Prunariu, Charlie Ottley (jurnalist britanic), Maia Morgenstern, Florin Piersic, Horațiu Mălăele, Cătălin Scărlătescu, Cătălin Botezatu, Andi Moisescu, Damien Egan (primarul din Lewisham), Ana Maria Brânză (campioană olimpică), Florin Prunea (portar în Generația de Aur), Helmuth Duckadam (eroul de la Sevilla) sau Young Ju Kim (soprana din Coreea de Sud).
Alexandru Radu Popescu mărturisește că s-a înșelat într-o privință: „Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am învățat studiind arta fotografică la Londra este că nu fotografia vinde, ci povestea din spatele ei. Mult timp am crezut că e invers. M-am înșelat”.
În octombrie, ICR Londra a vernisat expoziția „Beyond Limits”, dedicată campionilor români și britanici ai Jocurilor Paralimpice de la Paris din 2024. Alexandru Radu Popescu a surprins esența sportivilor paralimpici într-o serie uluitoare de portrete. Fiecare lucrare îmbină un iris, fotografiat de aproape cu un obiectiv special, cu jumătate din chipul protagonistului. Această juxtapunere creează portrete originale care onorează individualitatea, forța interioară și valoarea inerentă a fiecărui campion.
















































