În munți sau în luptele civice, Alex Găvan escaladează până în vârf

propus de platforma civică „Împreună pentru  Centura Verde”, care presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului și constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov, a trecut de Senat. Cu unanimitate, fără niciun vot contra, fără nicio abținere. Proiectul a fost inițiat de Alex Găvan, alpinist de altitudine și conservaționist, și de Florin Stoican, președinte al asociațiilor Kogayon și Parcul Natural Văcărești și este susținut, între alții de Q Magazine și Floriana Jucan.  În Senat, proiectul a fost depus cu implicarea deputatelor Diana Buzoianu(USR) și Oana Cambera(REPER), în aprilie. Inițiativa a avut susținerea lui Tanczos Barna (UDMR), a liberalilor Mircea Fechet, Alina Ghorghiu, Cristian Niculescu Țîrgâlaș și a senatorilor PSD Liviu Lucian Mazilu, Robert Cazanciuc și Laura Moagher.

• Tomac, desemnat pentru a-i face partid lui Nicușor Dan? Care sunt reacțiile partidelor
• Prin desemnarea lui Tomac, Nicușor Dan a încălcat Constituția. Ce-a spus CCR
• Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze guvernul
• Unde mai spionează China
• CCR a decis: Ordonanța SAFE este constituțională. Conflictul constituțional Parlament-Guvern pe SAFE se judecă în 10 iunie

Printr-o petiție online, platforma civică „Împreună pentru Centura Verde”, a invitat cetățenii să se alăture a solicitat politicienilor și autorităților Înaltul patronaj al Președintelui României, adoptarea și promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov, un plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru  combaterea poluării, plan care să includă și Centura Verde București-Ilfov, includerea centurii verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027, un calendar asumat pentru implementarea Centurii Verzi București-Ilfov și includerea subiectului legat de poluarea aerului din București în agenda CSAT-Consiliul  suprem de Apărare a Țării. 

Centura Verde București-Ilfov reprezintă un proiect pe care dacă nu îl tratăm acum cu maximă prioritate și seriozitate, viitorul ni-l va impune oricum, la un cost de sănătate, economic,  ecologic și etic înmiit, spun experții. 

WWF, Greenpeace, Fauna&Flora, Asociația Kogayon, Grupul de  Inițiativă Civică Codrii Vlăsiei, Social Innovation Sollutions, Impact Hub Bucharest, Fundația  Comunitară București susțin această platformă.

Ambasadorii ei sunt Alex Dima, Andreea Marin, Mircea Cărtărescu, Elisabeta Lipă,  Charley Ottley, Melania Medeleanu, Oana Pellea, Ioana Nicolaie, Horia Tecău, Eugenia Vodă,  Cristian Mungiu, Gabriela Szabo, Alexandru Tomescu, Carmen Uscatu, Florin Negruțiu,  Raluca Negulescu-Balaci, Lucian Mândruță, Oana Ghiocel, Cristian Lascu, Alina Kasprovski,  Alexandru Stermin, Anamaria Hâncu, Dan Ștefan, Orieta Hulea, Ciprian Stănescu, Oana  Neneciu, Vlad Craioveanu, Laura Bouriaud, Andreas Beckmann, Dan Dinu, Valentin  Sălăgeanu, Iain Trewby, Ciprian Teleman, Teodor Frolu, Daniel Sărdan, Tibi Ușeriu, Magor  Csibi, Liana Buzea, Gabriel Păun, Adelin Petrișor, Mihaela Miroiu, Francisc Doboș, Florentina  Fântânaru, Roman Tolici, Ana-Maria Brânză, Radu Afrim, Paula Herlo, Mihai Morar, Alex  Nedea, Adrian Măniuțiu, Loredana-Mihaela Năbar, Alexandru Lăpușan, David Flusberg,  Adelina Dabu, Valer Hancaș, Floriana Jucan. 

Organizațiile susținătoare se regăsesc pe site-ul platformei.

„Împreună pentru Centura Verde” este un proiect al Fundației Alex Găvan. Fundația a fost  creată să manifeste în plan concret viziunea fondatorului său conform căreia „Universul  înseamnă abundență, generozitate și altruism”, prin desfășurarea de proiecte în domeniul  mediului, al educației, al sportului, artelor și în zona socială. 

În faza a doua, proiectul presupune protecția pădurilor periurbane și crearea de centuri verzi și  în restul țării.  

„Împrejurări excepționale, precum cea în care ne aflăm acum, cer acțiuni și măsuri  excepționale, cer viziune excepțională și îndrăzneală excepțională. Și etică excepțională. Iar  toate astea se pot face doar însuflețiți de o dragoste excepțională.”, spune Alex Găvan

Propunerea legislativă își va urma acum parcursul la Camera Deputaților, forul decizional. De asemenea, promulgarea legii va constitui și punctul de plecare al unui proiect pentru crearea de centuri verzi și în restul țării.

CE ÎNSEMANĂ MEDIUL, DAR ȘI POLUAREA, PENTRU CAPITALĂ

Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia  oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest fapt s-ar  întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării. 

De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană,  înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR. 

Stăm la fel de rău în capitală și când vine vorba de spațiul verde pe cap de locuitor. Ne aflăm  pe ultimul loc din UE. Cu aproximativ 7-9mp suntem departe de cei 26 mp cât ar trebui să avem  potrivit legii. 

După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost  condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. 

Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane  de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor. 

În același timp, ironic, pădurile din jurul Bucureștiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor.  

Cu 16% suprafață împădurită, Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, “zonă cu deficit  de vegetație forestieră”. 

Doar tăierile legale însumează anual echivalentul a 5 000 de camioane cu lemne, o cantitate  semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. 

Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste  jumătate de milion de arbori, mai exact 581 287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și  aceștia reprezintă doar tăierile legale. 

Astfel de păduri din jurul localităților îndeplinesc un rol social deosebit, în special cele din jurul  marilor aglomerări urbane. 

Prin reducerea prafului și a particulelor aflate în suspensie, prin reducerea emisiilor de gaze cu  efect de seră, prin diminuarea zgomotului sau prin reducerea extremelor termice, ele sunt  fundamentale pentru un mediu sănătos și lupta împotriva schimbărilor climatice. În egală măsură, aceste păduri sunt importante atât în alcătuirea unui peisaj armonios cât și pentru recreere, sport, educație sau terapia prin băi de pădure. Și mai este și valoarea lor pentru  biodiversitate, de neprețuit. 

Conform prevederilor legale în vigoare, funcția principală atribuită prin amenajamentele silvice  acestor păduri este socială, având prioritate în fața celei economice. 

Cu toată poluarea din oraș și prin dispariția ultimelor păduri din jurul său, rămânem fără aer. 

Nu vom avea aer curat în București atât timp cât, dincolo de măsuri anti poluare luate în  interiorul său, în Ilfov nu va exista o centură verde înconjurătoare pentru capitală. 

Dezvoltarea orașului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. 

După deja înființatul Parc Natural Văcărești, această centură verde va reprezenta următorul pas  major în materie de plămân verde al Bucureștiului, următorul pas major în materie de calitatea  vieții în oraș și în zona metropolitană. 

Sub diverse forme, cele mai multe țări europene recunosc statutul și rolul special al pădurilor  dimprejurul orașelor. Le asigură o protecție sporită, în acord cu amenințările care vizează această categorie forestieră. Dincolo de beneficiile sociale și economice pentru comunitate, ele  contribuie și la facilitarea unei planificări urbanistice sustenabile, stopând astfel dezvoltarea  imobiliară necontrolată. 

Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie,  unde aproape toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges  (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere  Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple. 

Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810 000 de  hectare, cuprinzând atât păduri și zone umede cât și pășuni și terenuri agricole. 

Dar poate că cea mai inspirațională poveste este și una dintre cele mai vechi și vine din Viena,  unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conștientizat nevoia protejării spațiului  verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară orașul aproape total. Un foarte bun  exemplu pentru viitoarea centură verde București-Ilfov.