„Ingineriile” tehnice ale lui Coldea, prezentate în cele 217 pagini ale rechizitoriului. „Nu m-am angajat niciodată în acțiuni care să contravină intereselor și legislației României”

Rechizitoriul obținut pe surse de redacția Q Magazine arată mecanismul pe care procurorul de caz, Mihaela Iorga Moraru, l-a incadrat la „grup infracțional organizat” și ai cărui membri ar fi Florian Coldea, fost Prim Adjunct al Directorului SRI, Dumitru Dumbravă, fost general SRI, avocatul Doru Trăilă și omul de afaceri Dan Tocaci. Într un comunicat de presă recent, Generalul Coldea a respins acuzațiile, arătând că va avea ocazia acum să-și demonstreze nevinovăția in justiție. Cazul a fost trimis spre judecare către Curtea de Apel București, la 4 iulie.

• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
• Nadia, Steaua României

În cele 217 pagini ale rechizitoriului, procurorul explică în detaliu modul în care era tranzacționată influența de către Coldea, Dumbravă și Trăilă. Potrivit acestuia din urmă, gruparea avea o organizare ierarhică de tip militar în care „șeful cel mare” era Florian Coldea.

Omul de afaceri Dan Tocaci a făcut, potrivit rechizitoriului, un tablou complet al modului în care erau identificate persoanele vulnerabile, al felului în care erau abordate și convinse să accepte să plătească o „taxă” pentru a putea beneficia de protecția inculpaților.

DNA Sectia I Rechizitoriul Nr 52 1 P 2024 Coldea 3 Iul 2025 Watermark Compressed Si Anonimizare by QMagazine

Constituirea grupului infracțional ar fi avut loc în 2018, când Florian Coldea a început demersurile pentru înbființarea unei societăți care să se ocupe de activități de inginerie și consultanță tehnică. Colaborarea dintre cei patru a avut continuitate, fapt demonstrat și de stenogramele prezentate în rechizitoriu.

Pentru a disimula natura și proveniența sumelor de bani provenite din infracțiunile de trafic de influență și din exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică și pentru a le transforma în venituri licite, s-ar fi procedat, potrivit rechizitoriului, la emiterea de facturi pentru prestații nedeterminate și efectuarea de plăți pentru operațiuni comerciale fictive declarate între societățile controlate de către cei trei inculpați.

Procurorul de caz a propus ca sumele de bani obținute din săvârșirea infracțiunilor, respectiv 1.608.864,80 lei, prin trafic de influență, 7.763.259,22 lei, prin exercitarea fără drept a unei profesii (sumă de care au beneficiat ambii inculpați) și o altă sumă de 590.472,08 lei obținută tot prin exercitarea fără drept a unei profesii, să fie supuse confiscării speciale, sens în care s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor și conturilor bancare aparținând inculpaților.

Florian Coldea a respins acuzațiile care i se aduc, dar consideră că trimiterea în judecată a dosarului îi va permite să își demonstreze nevinovăția.

În comunicatul transmis presei, Coldea îi aduce din nou acuzații procuroarei DNA Mihaela Iorga Moraru, care ar fi încălcat „legalitatea și normele procedurale”. În opinia sa, procuroarea ar fi avut un singur obiectiv: „să demonstreze existența a ceva ce nu există: așa-numitul stat paralel”.

„După mai bine de un an de la declanșarea acțiunii penale în ceea mă privește, bazată pe un denunț mincinos, trimiterea dosarului în instanță îmi oferă, în sfârșit, posibilitatea să îmi demonstrez nevinovăția.
Pe tot parcursul urmăririi penale, legalitatea și normele procedurale au fost grav încălcate de către procurorul de caz, conduita lipsită de imparțialitate a acestuia având atât resorturi subiective, generate de relaționarea personală și instituțională din trecut, cât și unele determinate de efortul cointeresat de a confirma un act de „dreptate” care nu are legătură cu realitatea (un fel de vânătoare de vrăjitoare).

Practic, a urmărit să demonstreze existența a ceva ce nu există: așa-numitul „stat paralel”, un construct susținut deliberat pentru manipularea percepției publice, în coordonare cu denunțătorul și o anumită parte a mass-media.

Am prezentat argumente și dovezi privind conduita părtinitoare și, chiar, abuzivă a dnei procuror Iorga Moraru în sesizările adresate instituțiilor abilitate, dar și în declarații publice, în limitele permise de lege.
Procurorul de caz a comis în mod repetat și intenționat abateri procedurale, nu a inclus în dosar probe care demonstrează inexistența faptelor de care sunt acuzat, a manipulat probe și a ignorat cereri justificate ale apărării, acționând părtinitor, iar denunțătorului i-a asigurat protecție juridică necuvenită, în ciuda unor dovezi evidente de fals în declarații. Mai mult, procuroarea Iorga Moraru a preluat personal plângerea mea împotriva denunțătorului, depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, pentru a menține controlul asupra dosarului.

Abordarea procurorului de caz a fost axată nu pe stabilirea obiectivă a situației de fapt, ci pe fabricarea artificială a unor acuzații, acțiune realizată prin distorsionarea probelor, concomitent cu obstrucționarea dreptului la apărare.

Întreaga conduită procedurală a dnei procuror a demonstrat că a avut o altă agendă decât cea a aflării adevărului, influențată inclusiv de retorica presei cointeresate și de contextul electoral. Procuroarea Iorga Moraru a revocat unilateral măsura controlului judiciar și, timp de 6 luni, a efectuat o serie de acte de urmărire penală, refuzând accesul apărării la probele administrate. După această perioadă, a adăugat o nouă acuzație, fără fundament factual.

În plus, procurorul de caz a transmis constant presei cointeresate informații confidențiale din dosar – probe și date personale, așa cum de altfel a trimis și rechizitoriul, transformând ancheta penală într-un instrument de presiune publică, prin întreținerea campaniei mediatice ostile mie, compromițând dreptul la un proces echitabil, cât și situația martorilor din dosar, care au fost expuși public.

Referitor la acuzațiile care mi se aduc, reiterez că, în toate împrejurările, atât în cadrul activității mele profesionale anterioare, cât și în cadrul celei derulate ca persoană privată, am fost preocupat de respectarea cu strictețe a prevederilor legale și nu m-am angajat niciodată în acțiuni care să contravină intereselor și legislației României.

De altfel, cum se poate constata din lecturarea celor 217 file ale rechizitorului făcut public de către procurorul de caz, întreaga argumentare logico-juridică a acuzațiilor ce îmi sunt aduse este constituită dintr-o multitudine de alegații, bazate pe prezumții, fără a se indica măcar o probă din care să rezulte când și cum am participat, discutat și/ sau afirmat în fața cuiva despre efectuarea vreunei acțiuni ilicite. Mai mult, nu este indicată nicio probă care să indice că eu personal am încasat vreo sumă de bani din circuitul financiar evocat în rechizitoriul public.

Voi face toate demersurile legale pentru a-mi susține și demonstra nevinovăția, rămânând consecvent principiilor statului de drept în care cred și în slujba căruia am activat.

Am convingerea că, în pofida consistentelor alocări de resurse pentru alterarea unei realități obiective și a întregului efort prin care, contrar legii, au fost făcute publice probele și datele personale, adevărul este unul singur, iar instanța de judecată îl va stabili cu siguranță.”, a transmis Florian Coldea.