Klaus Iohannis, la Consiliul European: România nu are de gând să ajungă în situații în care cetățenii săi vor fi devaforizați in cadrul Brexit

Pe agenda discuțiilor Consiliului European au figurat subiecte precum: gestionarea migrației, aspecte de securitate internă și externă, inclusiv dimensiunea de apărare, evoluții economice și relațiile externe ale Uniunii Europene.

În marja Consiliului European, șefii de stat sau de guvern s-au reunit în format UE 27 pe tema pregătirii negocierilor viitoare cu Marea Britanie, ulterior momentului notificării formale a articolului 50 din Tratatul Uniunii.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, discuțiile privind migrația au vizat în special cooperarea cu statele de origine și de tranzit și evaluarea progreselor în implementarea cadrelor de cooperare pe migrație cu statele terțe.

Decizia, în Consiliu, a fost de susținere în continuare a implementării acordurilor de cooperare cu statele africane cărora li se aplică deja și de examinare a posibilității extinderii acestor acorduri și la alte state de origine și de tranzit ale migranților.

“Un aspect relevant în cadrul discuțiilor, susținut inclusiv de către președintele României, a fost cel legat de necesitatea menținerii în atenție a evoluțiilor privind fluxurile migratorii pe ruta Mediteranei de Est și a sprijinului pentru statele aflate pe ruta Balcanică, astfel încât să fie evitată reactivarea acesteia”, se arată în comunicat.

În Consiliul European s-au discutat și posibilitățile de consolidare a acțiunii Uniunii Europene în domeniul securității și apărării. Liderii statelor membre UE au fost de acord că sunt necesare eforturi suplimentare pentru sporirea securității Uniunii și pentru avansarea politicii europene în domeniul securității și apărării.

În acest context, șeful statului a menționat, conform Administrației Prezidențiale, că este importantă valorificarea oportunităților curente de consolidare a răspunsului la provocările de securitate, prin adâncirea cooperării NATO-UE și implementarea deplină a setului de măsuri concrete de punere în aplicare a Declarației NATO-UE adoptate la Summitul de la Varșovia.

“Poziția României, reiterată în cadrul acestor discuții, este în favoarea asigurării deplinei complementarități a cooperării la nivel UE cu acțiunile de la nivel NATO, astfel încât să se evite dublarea eforturilor și costurilor acțiunilor în domeniul apărării”, a declarat Iohannis.

În cadrul reuniunii au fost abordate și evoluțiile economice la nivel european, obiectivele promovate de România vizând importanța punerii în aplicare a strategiilor Pieței Interne, inclusiv a Strategiei pentru Piață Unică Digitală.

“Președintele României a susținut reflectarea în concluziile Consiliului European a obiectivelor legate de definitivarea Uniunii Energiei, cu respectarea dreptului statelor membre de a-și stabili mixul energetic”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Textul concluziilor a preluat propunerile unui grup de state membre, inclusiv România, de includere a politicii industriale între obiectivele strategice ale Uniunii pentru perioada următoare, având în vedere rolul acesteia în consolidarea creșterii economice la nivelul întregii Uniuni.

Discuțiile pe tema relațiilor externe ale Uniunii s-au axat în special pe Ucraina, Siria, Federația Rusă. În ceea ce privește Ucraina, au fost adoptate concluzii ale Consiliului European care reafirmă angajamentul tuturor statelor membre în favoarea aplicării depline, cât mai curând, a Acordului de Asociere și Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre UE și Ucraina.

A fost adoptată și o Decizie care definește înțelegerea comună — “Common understanding” — a anumitor aspecte ale Acordului.

“În condițiile în care un stat membru nu a încheiat procedura de ratificare, prin adoptarea acestei decizii au fost create condițiile finalizării ratificării Acordului de către toate statele membre UE și intrării lui în vigoare. Soluția adoptată nu va presupune modificarea Acordurilor sau reluarea procesului de ratificare în statele membre UE, aspecte susținute și de România. Totodată, soluția nu alterează obiectivul esențial al Acordului, respectiv acela de consolidare a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Ucraina”, se precizează în comunicat.

În cadrul discuțiilor privind evoluțiile din Siria, liderii statelor membre UE au condamnat ferm continuarea asediului orașului Alep. În acest context, președintele Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au reiterat importanța unei soluții politice incluzive care să pună capăt tragediilor din Siria, inclusiv prin implicarea actorilor regionali în proces.

În ceea ce privește Federația Rusă, s-a agreat prelungirea sancțiunilor UE la adresa acesteia cu șase luni, începând cu 31 ianuarie 2017, având în vedere lipsa de progrese în implementarea prevederilor acordurilor de la Minsk.

“Trebuie să înțelegem cum s-a ajuns la această propunere. Ea, de fapt, derivă din discuțiile care s-au purtat înainte de Brexit, când toată lumea a încercat să găsească o formă flexibilă de abordare pentru a putea să prevenim Brexitul. Nu s-a reușit, dar discuțiile au avut loc și iată că duc la rezultate pentru țările din partea mai vestică a continentului. Reprezintă oarecum abordări foarte politice. Pentru noi reprezintă discuții care trebuie purtate cu mare grijă, fiindcă nu avem absolut niciun interes și nu avem de gând să ajungem în situații în care cetățenii noștri vor fi defavorizați“, a afirmat președintele Iohannis cu privire la poziția României față de propunerea Comisiei Europene pentru regândirea modului de acordare a ajutoarelor sociale pentru lucrătorii detașați.

Discuțiile în format UE 27 pe tema Brexit s-au concluzionat cu adoptarea unei declarații care prezintă pașii procedurali de pregătire în format UE 27 pentru demararea viitoarelor negocieri cu Marea Britanie.