Legea a fost adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la mijlocul lunii decembrie. În cererea de reexaminare, Klaus Iohannis arată că există directive europene cu privire la publicitatea la medicamente, care au fost transpuse şi în legislaţia naţională, astfel încât “în această materie statele membre nu pot adopta norme mai restrictive şi nici norme cu un conţinut diferit”.
Preşedintele susţine că măsurile din lege sunt “în dezacord” cu reglementarea europeană şi intră în categoria măsurilor care nu pot fi permise statelor membre în cadrul marjei privind nivelul de armonizare cu legislaţia europeană.
Liderul PSD Liviu Dragnea i-a solicitat președintelui să trimită legea la reexaminare, afirmând că proiectul de lege a fost adoptat din greșeală. “Este de observat că actuala formă a Legii audiovizualului este corelată cu regimul juridic al publicităţii pentru medicamente, astfel cum este acesta reglementat în Directiva 2001/83/CE şi în Legea nr. 95/2006, în sensul că sunt interzise doar comunicările comerciale audiovizuale destinate produselor şi tratamentelor medicale disponibile numai pe bază de prescripţie medicală”, se arată în cererea de reexaminare.
Şeful statului afirmă că Parlamentul a preluat modelul european, interzicând total publicitatea la medicamentele care se eliberează cu prescripţie medicală sau care conţin substanţe definite ca stupefiante sau psihotrope de către convenţiile internaţional, astfel încât Legislativul nu mai poate acum cu alte propuneri.
Pe de altă parte, preşedintele critică şi caracterul discriminatoriu al legii, având în vedere că permite publicitatea la medicamente prin alte modalităţi decât în cadrul programelor de televiziune şi radiodifuziune.
În ceea ce priveşte interzicerea reclamelor la farmacii, Iohannis critică tot caracterul discriminatoriu al prevederilor, având în vedere că publicitatea rămâne posibilă în alte medii decât cele audiovizuale.
Publicitatea explicită la televizor şi la radio pentru medicamente va fi interzisă, fiind permisă în alte medii la medicamente eliberate fără prescripţie medicală, cu aprobarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului, potrivit unui proiect de lege votat pe 14 decembrie de Senat, în calitate de cameră decizională.
Propunerea legislativă, adoptată în plen cu 100 de voturi “pentru” şi şapte voturi “împotrivă”, a primit raport comun de respingere de la Comisia pentru cultură şi Comisa pentru sănătate publică pentru că iniţiativa “impune restricţii excesive şi nejustificate care încalcă dispoziţiile constituţionale şi, pe de altă parte, contravine unor directive europene”.

















































